o lege a consumului agregat care reprezintă baza modelului macroeconomic al lui Keynes. Acesta descrie evoluţia consumului agregat în funcţie de venit astfel: “…în medie şi în majoritatea timpului, oamenii tind să crească consumul lor pe măsura creşterii veniturilor, dar nu într-o cantitate la fel de mare cu aceea a creşterii veniturilor”. Se vorbeşte uneori de postulatul consumului, deoarece Keynes nu s-a preocupat de verificarea empirică a acestei legi şi nici nu a încercat să demonstreze teoretic această aserţiune. Propuneri privind funcţia de con- sum agregat au fost făcute ulterior lui Keynes, acestea făcând parte din patrimoniul teoretic neo- keynesian. Baza de similitudine a acestor funcţii o constituie panta subunitară a curbelor care descriu grafic consumul, după cum se observă în figurile următoare:
Funcţie liniară Funcţie afină
C = consumul agregat; Y = venitul agregat. Încercările ulterioare de a testa econometric o astfel de lege au fost contradictorii, ceea ce a provocat negarea ei de către curentul monetarist.