Judecătorii Curţii Constituţionale ar fi convenit în şedinţa de marţi că judecătorul Ştefan Minea era îndreptăţit să transmită rectificarea la Monitorul Oficial în privinţa motivării Curţii pe referendumul din 29 iulie, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.
Potrivit acestei erate, cvorumul la referendumul pentru demiterea președintelui se calculează ținând cont și de românii din străinătate, cu drept de vot, potrivit Legii 370/2004, privind alegerea președinteluui, ceea ce ar conduce la invalidarea referendumului.
Potrivit, însă unor surse din Curtea Constituțională, plenul s-a exprimat marți doar asupra procedurii de trimitere a eratei la Monitorul Oficial, nu și pe conținutul eratei.
Conform surselor, opinia majorităţii judecătorilor prezenţi la şedinţa de plen a CC a fost că judecătorul Ştefan Minea ar fi fost îndreptăţit să transmită la Monitorul Oficial rectificarea în ceea ce priveşte motivarea Curţii pe contestaţiile privind referendumul din 29 iulie.
Argumentele invocate în şedinţa de plen de către majoritatea judecătorilor au fost că acesta era atât judecător raportor, cât şi judecător de serviciu, au mai precizat sursele citate.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi dimineaţă, înaintea şedinţei plenului Curţii, că rectificarea transmisă la Monitorul Oficial în cazul motivării privind referendumul din 29 iulie a fost emisă „în condiţii strict legale”.
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a precizat că a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Istoria eratei
Curtea Constituțională a emis hotărârea nr. 3, din 2 august 2012, asupra ”contestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu”.
În această hotărâre Curtea Constituțională a subliniat că în cazul referendumului de demitere a președintelui cvorumul nu trebuie stabilit în funcție de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, ci de Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui, potrivit principiului simetriei.
”În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul”, se arată în hotărârea Curții Constituționale.
Concret, prevederea la care face referire CCR, din Legea alegerii președintelui, spune că listele electorale permanente sunt ”listele cuprinzând cetățenii romani cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”.
Așadar, nicio condiționare legată de reședința cetățenilor cu drept de vot.
Astfel, cvorumul pentru validarea sau invalidarea referendumului de demitere a președintelui se va calcula socotind jumăate plus unul din totalul de 18,2 milioane de cetățeni români cu drept de vor, invocată de de Ministerul Administrației și Internelor, anetrior, ceea ce va conduce la invalidarea referendumului.
Cvorumul îi va cuprinde astfel pe cetățenii români din străinătat și îi va exclude doar pe cei care au decedat, care au suferit condamnări în urma cărora li s-a suspendat dreptul de vot, suferă de afecțiuni psihiatrice care le afectează discernământul.
Paragraful lămuritor din hotărârea Curții nu a fost, însă, trimis inițial și la Monitorul Oficial, dintr-o eroare de redactare, acesta fiind transcris doar pe site-ul CCR.
”Acest paragraf a fost introdus după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I, omisiunea datorându-se unei erori materiale”, a explicat CCR în subsolul hotărârii publicate pe site-ul său.
Astfel, paragraful a fost cuprins în erata din 6 august transmisă la Monitorul Oficial.
Divergențe în Curtea Constituțională
Erata solicitată de conducerea CCR a generat ample discuţii, inclusiv în interiorul Curţii, trei judecători declarându-se deranjaţi de faptul că nu au fost consulaţi.
Judecătorul Curţii Constituţionale Acsinte Gaspar a declarat, în 9 august, pentru „Gândul”, că nu a fost consultat cu privire la erata publicată în Monitorul Oficial în 7 august şi că a cerut convocarea plenului Curţii „pentru a clarifia unele lucruri”.
În 7 august, judecătorul CC Ion Predescu declara, pentru „Gândul”, că erata ar fi trebuit aprobată în prezenţa tuturor celor nouă judecători constituţionali, pentru că altfel nu este legală.
Judecătorul Ion Predescu a spus că decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luată în plenul CC, cu toţi cei nouă judecători de faţă şi că, dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituţională.
„Trebuie să aştepte răspunsul competent al Plenului Curţii. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituţională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii, pot aştepta plenul Curţii, nu ce a trimis judecătorul de serviciu”, a precizat judecătorul Ion Predescu.
Miercuri, 8 august, judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat că a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea plenului.
Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.
„Am aflat ca orice cititor”, a arătat judecătorul.
Judecătorul Tudorel Toader a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată. Tudorel Toader a precizat că nu a fost „întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.
„Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers”, a afirmat Tudorel Toader.
Urmărește-ne pe Google News
