Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

de Marin Pana 6.11.2014

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și 2,2% pentru anul viitor.

Este o evoluție pe același trend cu celelalte state din UE dar cu o pantă atât de pronunțată încât estimarea finală a ajuns la mai puțin de jumătate din cea inițială. Ceea ce ne ajută să rămânem, sperăm noi pe termen mediu, în criteriile de la Maastricht.

CLICK pentru mărire

Concret, dată fiind valoarea de 1,54% a inflației anuale consemnată la finele trimestrului trei, prognoza BNR implică păstrarea cu aproximație a acelorași valori de inflație lunară în intervalul octombrie – decembrie pe 2014 ca și în 2013. Reamintim datele consemnate atunci, cu observația că la finele anului trecut inflația anuală a fost în scădere, în timp ce acum ar urma să rămână aproximativ constantă.

CLICK pentru mărire

Desigur, ceea ce contează pentru confirmarea prognozei va fi respectarea unei medii a inflației lunare de circa 0,2% ( valoare traductibilă în termeni anualizați exact în ținta de 2,5%) și nu repetarea exactă a valorilor de anul trecut.

În context, chiar dacă inflația se va plasa pe final de an la limita de jos a coridorului de 2,5% plus/minus 1%, se poate afirma că BNR a reușit stabilizarea prețurilor la un nivel optimal și nu se pune problema unei inflații prea scăzute ( fenomen nedorit, de exemplu, în Polonia, pentru a nu afecta încasările bugetare).

Diminuarea de 0,7 procente a valorii de inflație pe final de an 2014 în raportul recent față de Raportul asupra inflației întocmit de BNR în urmă cu trei luni se poate explica prin acțiunea a trei factori, care, în mod evident, nu puteau fi prevăzuți în modelul economic:

  • Importurile mai mari din statele afectate de restricțiile impuse de Rusia au determinat un efect de reducere a indicelui general al prețurilor de 0,3% pe filiera produselor cu prețuri volatile (așa numitul trinom legume-fructe-ouă, prescurtat LFO)
  • Scăderea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, urmare a unei producții mai mari a SUA și Arabiei Saudite, a dus la o influență de -0,25% pe indicele prețurilor de consum
  • Menținerea constantă a prețului gazelor naturale comparativ cu o creștere de 3% prevăzută în calendarul anunțat la începerea procesului de liberalizare a pieței de profil a dus la o scădere cu 0,15% a IPC

Interesant că influența pe indicele de inflație din 2015 a evoluției prețurilor la tutun și băuturilor alcoolice a fost menținută în toate aceste patru prognoze succesive la -0,1%. Ceea ce înseamnă că a fost păstrată ipoteza aplicării legislației în vigoare la un curs stabil, cu rezultatul unor diminuări de prețuri la aceste produse, urmare a reducerii accizei cu circa cinci procente.

CLICK pentru mărire

De remarcat valoarea constantă și redusă a indicatorului CORE 2 ajustat (total IPC exclusiv produse și servicii cu preţuri reglementate – medicamente, energie electrică, gaze naturale, energie termică, transport C.F.R., transport pe apă, poştă şi curier, abonament radio-TV, servicii de eliberare carte identitate, permis auto, paşaport, apă, canal, salubritate, transport urban în comun, chirii stabilite de administraţia locală -, legume, fructe, ouă, combustibili, băuturi şi tutun). În fapt, acesta este indicatorul asupra căruia acționează eficient politica monetară.

De reținut că nu avem de-a face cu o problemă care reclamă valori de maxim sau minim, ci valori optime, care să realizeze un compromis între necesitatea de a induce creșterea prin expandarea cererii interne și aceea de nu descuraja economsirea internă. Asta pentru a nu risca o instabilitate indusă de capitaluri volatile, care pot pleca la fel de ușor cum au venit pentru o fructificare mai bună.

Oarecum paradoxal față de prudența cu care au fost întocmite succesiv prognozele de inflație, datele la zi ne îndreptățesc să credem în păstrarea ecartului față de cele mai bune performanțe în materie de creștere a prețurilor înregistrate de statele UE. Reamintim că în septembrie 2014 ne încadram, cu un indice armonizat IAPC de 1,3% ( media ultimelor 12 luni după metodologie europeană) în plafonul de 1,5% rezultat din media de 0% dată de Portugalia, Slovacia și Spania).

Se creează, astfel premizele pentru o plasare confortabilă la nivelul indicatorului de inflație (spre finalul anului viitor nici nu va mai conta prea mult care, anuală sau medie anuală – cea prevăzută la Maastricht -, deoarece vor converge spre o valoare comună). Confortabilă din perspectiva obiectivului de aderare la euro în 2019, care reclamă intrarea în anticamera de testare a stabilității ERM II cel mai târziu de la 1 ianuarie 2017.

Totul este să dovedim moderație în politica de venituri și de redistribuire a acestora, într-un moment în care productivitatea muncii începe să nu mai acopere eficient creșterile salariale, darămite angajamentele de politică socială. De unde, tocmai în contextul unei inflații sensibil mai mici decât cea preconizată, poate ar trebui să reconsiderăm și nivelul de indexare al beneficiilor avansului economic (tot recent ajustat și el).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2014

Lăsați un comentariu