măsura bogăţiei efectiv create de unităţile economice, indiferent de forma specifică a activităţii pe care o desfăşoară. La nivelul unei unităţi economice, v.a. se determină ca diferenţă între încasările ei totale din vânzarea bunurilor materiale şi a serviciilor către clienţi şi consumurile de factori, respectiv plăţile făcute către furnizori. La acest nivel, v.a. este formată (compusă) din: salariile plătite, impozitele şi taxele, amortizarea şi profitul aferente producţiei vândute. În sistemul conturilor naţionale, v.a. stă la baza calculării produsului intern brut; acesta din urmă rezultă din însumarea (agregarea) valorilor adăugate de toate unităţile dintr-o
ţară într-un an economic, a taxelor pe v.a. şi a taxelor vamale. În alţi termeni, v.a. se determină prin scăderea consumului intermediar din produsul (producţia) global brut. V.a. s-a impus ca un instrument util de măsurare a rezultatelor economice efective atât la nivelul unităţilor, cât şi la cel al economiilor.
