rentă ce se poate obţine în acele situaţii şi împrejurări care provoacă un deficit de ofertă: monopolul natural (v.) sau artificial întreţinut, insuficienţa unor resurse nesubstituibile în raport cu nevoile, reglementările vamale, tarifare şi/sau netarifare restrictive etc. R. de r. a fost de- numită astfel de economistul englez A. Marshall. Ea reprezintă venitul excedentar obţinut de vânzători ca diferenţă între preţul efectiv obţinut şi cel care ar rezulta în condiţii normale. Dacă deficitul de ofertă în raport cu cererea este temporar, atunci se obţine aşa-numita quasi-rentă (v. Rentă, Rentă de monopol).
