(v. PIAŢĂ)
PIAŢĂ VALUTARĂ, sistem de relaţii care se formează între bănci sau case de schimb şi clienţii lor, prin intermediul cărora se efectuează vânzările şi cumpărările de valute sau devize în scopul reglementării plăţilor şi încasărilor ce apar în procesul schimburilor economice cu străinătatea sau în cel al iniţierii de operaţiuni speculative. Obiectul principal al operaţiunilor pe această piaţă specifică îl constituie devizele convertibile sub diverse forme, mai ales ca valută în cont, adică depuneri la vedere şi depuneri la termen ale unor sume de valută în conturile deschise la bănci. Dezvoltarea gamei de operaţiuni pe această piaţă a fost stimulată de diferite tehnici bancare, în special de tehnica viramentului interbancar, care constituie un ordin dat prin telex sau telegraf pentru a se efectua tranzacţiile. P.v. este naţională şi internaţională. În România, p.v. se compune din: p.v. bancară, rezervată operaţiunilor valutare desfăşurate de persoane juridice; piaţa caselor de schimb valutar, rezervată operaţiunilor valutare desfăşurate de persoane fizice. Amploarea schimburilor valutare naţionale derivă din volumul
activităţii bancare şi a celorlalţi operatori care acţio- nează în fiecare ţară, potrivit normelor stabilite de autorităţile statale într-o anumită perioadă.
