situaţie întâlnită în modelul macroeconomic keynesian, caracterizată prin faptul că încercarea de a realiza economii suplimentare duce la reducerea nivelului de echilibru al venitului naţional şi la rămânerea nemodificată a economiilor. Încercarea de a economisi mai mult la acelaşi nivel al venitului (prin reducerea componentei de consum autonom) duce la diminuarea cererii agregate şi la un nivel de echilibru al venitului în scădere. Pe de o parte, tendinţa economiilor este de a se reduce (ca urmare a reducerii venitului); pe de altă parte, tendinţa este de creştere (datorită reducerii consumului autohton). Efectul net va fi dat de evoluţia investiţiilor. Dacă acestea sunt presupuse constante, economiile nu se vor modifica.
