Definitii

(ANP), departament de specialitate al administraţiei publice, creat pe lângă Guvernul României, cu scopul de a îndruma, coordona şi controla procesul de privatizare la nivel naţional. În

operaţie economico-statistică de fundamentare a metodologiei de stabilire a relaţiilor dintre diferitele variabile individuale de efort (consumuri de factori, investiţii, economii ale menajelor etc.) şi de efecte

indicator sau mărime statistică cu care se măsoară, compară  şi caracterizează activitatea economică a unei ţări, obţinut prin însumarea, după anumite reguli, a unor operaţii, fluxuri sau rezultate economice realizate

mărime statis- tică cu care se măsoară activităţile la nivelul economiilor, îndeosebi rezultatele acestora. Pentru a asigura comparabilitatea între ţări, o divizie din cadrul O.N.U. a elaborat sistemul

proces obiectiv, complex şi perma- nent, cu caracter legic, de creare a unor noi capitaluri fixe şi circulante, de lărgire şi modernizare a celor existente, de sporire a

creşterea capitalului unei unităţi economice (firme) sau ţări. În optica economiştilor, creşterea capitalului are atât semni- ficaţii, cât şi moduri diferite de realizare. În acest sens se

proces de formare şi creştere a capitalului unor agenţi economici pe seama valorilor preluate de la alţii constrânşi să le cedeze, de regulă, prin mijloace extraeconomice.

venit al unităţilor econo- mice din comerţ, al comercianţilor a cărui mărime se determină ca diferenţă dintre preţul de vânzare a mărfii către alţi agenţi economici participanţi

capacitatea de asociere a unei unităţi dintr-un factor cu mai multe unităţi din alt factor de producţie. De exemplu, pe o suprafaţă de teren poate lucra

(în Sistemul Con- turilor Naţionale), unităţi economice instituţionalizate (asociaţii fără scop lucrativ, fundaţii, servicii de caritate etc.), care au ca funcţie principală prestarea de servicii nonmarfare pentru

(în Sistemul Contu- rilor Naţionale), acele unităţi economice instituţio- nalizate, a căror funcţie principală constă în redis- tribuirea venitului şi a avuţiei pe baza serviciilor nonmarfare prestate populaţiei,

unităţi constând din toate organele şi organismele publice care produc şi oferă o mare gamă de servicii nonmarfare pentru colectivitate. Aceste servicii se grupează în două categorii principale: individuali- zabile, care pot fi

  unităţi care cuprind acele organe şi organisme a căror competenţă publică se extinde pe o parte a teritoriului unei ţări. În cazul României, aceasta se manifestă în judeţe, municipii, oraşe,

acceptarea, aprobarea de către forul conducător al unei burse, ca o anumită valoare mobiliară să fie înscrisă la cota acelei burse şi, astfel, să poată fi negociată. Se face pe

acea persoană fizică şi/ sau juridică care deţine majoritatea acţiunilor unei societăţi, respectiv, acea persoană care deţine pachetul acţiunilor de control, pe baza cărora poate să-şi apere interesele proprii

formă de manifestare a hazardului moral într-o relaţie contractuală incompletă. Informaţia relevantă din punct de vedere contractual se obţine prin observarea acţiunilor şi a rezultatelor, cele din urmă fiind

titluri pentru care deţinătorii lor primesc nu numai dividendul curent, ci  şi alte avantaje la care ceilalţi acţionari nu au dreptul.

titluri de valoare care primesc o apreciere foarte bună din partea instituţiilor autorizate, apreciere bazată pe o calitate deosebită a indicatorilor economici (contabili şi financiari) ai societăţii emitente.

“EQUITIES”, titluri de valoare la purtător sau nominative, care pot avea formă materială (fiecare acţiune având o formă standard şi fiind greu de falsificat) sau dematerializate, sub formă de înscrisuri pe suporţi

acţiuni emise de so- cietăţi comerciale industriale. Termenul este tipic american şi a fost reţinut în literatură şi în practică pentru a se indica natura activităţii unităţilor