cantitatea dintr-un bun economic, factor de producţie etc. care, într-o perioadă determinată şi la un anumit preţ unitar, este disponibilă pentru vânzare. O. individuală este reprezentată de un barem care cuprinde cantitatea pe care un producător ofertant este dispus să o vândă la diferite niveluri ale preţului. Din însumarea ofertelor individuale co- respunzătoare fiecărui nivel al preţului rezultă o. totală sau o. pieţei. Între nivelul preţului unui bun şi cantitatea oferită există o relaţie directă. Dacă preţul creşte (scade), o. înregistrează o extindere (contracţie). Însă la acelaşi nivel al preţului o. poate să crească ori să se reducă, în funcţie de modificările intervenite în alţi factori, denumiţi şi condiţiile ofertei. Astfel, dacă se utilizează factori de producţie la un cost mai ridicat, iar preţul bunului şi celelalte condiţii rămân neschim- bate, producţia devine mai puţin profitabilă, şi o. se reduce. Aşadar între modificarea preţului factorilor de producţie şi oferta unui bun există o relaţie directă. Totodată o. unui bun poate să crească ori să scadă ca urmare a modificării preţului altor bunuri. În cazul bunurilor care pot fi obţinute cu aceiaşi factori de producţie există o relaţie negativă (inversă) între modi- ficarea preţului unui bun şi oferta unui alt bun, celelalte condiţii fiind considerate constante (v. Curba ofertei, Funcţia ofertei, Legea generală a ofertei).
