expresie, sintagmă prin care J.M. Keynes relevă că o parte din cererea de bani a menajelor şi a întreprinderilor îşi are originea în decalajul de timp dintre momentul perceperii sau încasării unui venit şi momentul cheltuirii acestuia în diferite scopuri de către posesorii săi. Cu cât acest decalaj de timp este mai mare, cu atât sumele pe care trebuie să le deţină agenţii economici respectivi sunt mai mari, şi invers. M. de v. influenţează masa monetară, nivelul şi dinamica ratei dobânzii (v. Motivaţia de precauţie).