relaţie de interdependenţă între volumul, structura şi intensitatea nevoilor, pe de o parte, şi cantitatea, calitatea şi structura resurselor şi bunurilor economice, de pe altă parte, stare de tensiune permanentă, dar cu grade de intensitate diferite între nevoile nelimitate şi resursele (inclusiv bunurile economice) limitate privite agregat, în condiţii determinate de loc şi timp; evoluţie mai lentă a volumului, structurii şi calităţii resurselor (şi bunurilor economice) în raport cu nevoile. Deşi, în timp, majo- ritatea resurselor cunosc creşteri cantitative şi ameliorări calitative, raritatea lor, insuficienţa în raport cu nevoile este o permanenţă a existenţei şi evoluţiei societăţii. L.r. se manifestă cu intensităţi diferite în timp şi spaţiu, ca şi pentru diferite grupe de agenţi economici. Factorul determinant de atenuare a tensiunii nevoi-resurse este creşterea eficienţei economice. Pe fondul general de acţiune a l.r., în condiţii concrete, se pot manifesta preponderent forme specifice de raritate: naturală, care ţine de vitregia naturii, de penurie generată de scăderea accidentală a ofertei, ca urmare a unor situaţii neanticipate de ordin economic, social, comportamental; a pieţei care apare când se înregis- trează o creştere rapidă, neaşteptată a cererii, oferta rămânând la nivelul anterior (se mai numeşte r. relativă); speculativă (artificială) generată de reduce- rea voluntară a ofertei de către producătorii ofertanţi, în general pentru a obţine o creştere a preţurilor. R.
este caracteristică tuturor categoriilor de bunuri şi in- formaţii: resurse naturale, umane, bani, timp etc.
