categorie de informaţii având ca reprezentare agenţii economici, procesele şi mărimile economice. I.e. se prezintă, în cea mai mare parte, sub forma unor indicatori cu diferite grade de agregare şi sintetizare (macro, mezo şi microeconomic), provenind din surse publice sau, după caz, din surse private. Cel mai important producător al i.e. este statul, care o generează şi o diseminează, la costurile cele mai mici posibile, utilizatorilor interesaţi de a avea acces şi, eventual, de a plăti pentru ea. I.e. joacă un rol esenţial în funcţionarea sistemelor economice, intervenind în procesele de gestiune economică, de cunoaştere ştiinţifică a realităţii economice şi de formulare a politicilor economice. Pertinenţa i.e., care o face aptă pentru utilizare, rezidă în satisfacerea condiţiilor de autenticitate în reprezentarea realităţii, de exactitate a fixării aspectelor ei cuantificabile şi de oportunitate a disponibilizării informaţiilor în locul şi la momentul cerut. I.e. poate fi vehiculată între furnizori şi utilizatori fie prin tranzacţii specifice pieţei informaţiilor, fie – în cazul ineficienţei acesteia – prin transferuri dirijate către instituţiile publice abilitate sau prin crearea de facilităţi de acces oferite utilizatorilor interesaţi (v. Re- surse informaţionale).
