desemnează diferenţe între informaţiile deţinute de participanţii
la o tranzacţie pe piaţă. În situaţiile de i.a., vânzătorii şi cumpărătorii au şanse inegale generate de informaţiile relevante de care dispun. Concurenţa perfectă presupune existenţa informaţiei simetrice în condiţii de certitudine. Dacă ipoteza de simetrie a informaţiei este violată, atunci mecanismul concu- renţional nu mai asigură o alocare eficientă în sens paretian a resurselor. În general, simetria informaţiei nu elimină posibilitatea incertitudinii. Astfel, i.a. şi incertitudinea coexistă dacă participanţii la tranzacţii sunt identici în ceea ce priveşte gradul de incertitu- dine. Introducerea i.a. în teoria economică a permis abordări noi ale cauzelor eşecului pieţelor şi ale eşecului guvernamental, deschizând calea identificării corecţiilor vizând eliminarea pierderilor asociate bunăstării. Hazardul moral şi selecţia adversă sunt consecinţe ale i.a.
