mod de receptare a sensului şi intensităţii inflaţiei într-un anume orizont de timp. În funcţie de i.a., agenţii economici pot să-şi adapteze comportamentele la starea, sensul şi ritmul procesului inflaţionist în perspectivă şi să ia decizii privind afacerile lor în raport cu anticipările lor pro- prii, ca şi cu cele preconizate de factorii de decizie macroeconomică şi monetară. Dacă se ţine seama de faptul că procesul inflaţionist presupune treceri succesive permanente de la inflaţie moderată la hiperinflaţie, de la deflaţie la inflaţie, de la o inflaţie galopantă necontrolabilă la una lentă şi controlată, capacitatea unităţilor de a-şi adapta deciziile la noile situaţii apărute sau aşteptate face parte din regulile generale de joc ale managementului în condiţii de inflaţie (v. Teoria aşteptării).
