termen-ipoteză care desemnează un om totalmente individualist şi egoist, preocupat numai de propriile lui interese şi de satisfacerea propriilor nevoi economice, aflat într-o permanentă luptă cu ceilalţi indivizi. În economia politică clasică, îndeosebi la A. Smith, şi în teoria utilităţii finale, h.e. constituie o ipoteză căreia, în condiţiile pieţei cu concurenţă perfectă, analiza teoretică trebuie să se fundamenteze pe subiecţii care gândesc în exclusivitate pentru satisfacerea propriilor interese şi nevoi economice.
