vineri

29 martie, 2024

Dicționar Economic

FUNCŢIA CERERII

joi, 16 ianuarie, 2014

formă de reprezentare a relaţiei dintre cantitatea cerută dintr-un bun pe o anumită piaţă şi un număr de factori economici. În calitate de variabilă dependentă, cantitatea cerută se află în relaţie directă sau inversă cu o serie de factori (condiţii), care au rolul de variabile independente. De exemplu, cantitatea cerută din bunul x (Qcx) poate
fi influenţată de: preţul bunului x (Px), venitul disponibil mediu (V), preţul bunurilor substituibile (Ps), preţul bunurilor complementare (Pc), numărul consumatorilor (N). Aşadar:
Qcx = 
α – β
1Px + β2V + β3Ps – β4Pc + β5N
unde 
α, β
1, β2, β3, β4
 şi β
5 sunt coeficienţi (constante)
care multiplică mărimile variabilelor independente. Mărimea coeficienţilor 
β determină nivelul elastici-
tăţii cererii în funcţie de fiecare variabilă. Dacă notăm cu litera A suma algebrică a tuturor influenţelor, exceptând pe cea a preţului bunului respectiv, atunci Qcx = A + 
β
1Px. Acestei funcţii îi corespunde o
anumită curbă care leagă între ele un număr de puncte dintr-un spaţiu bidimensional. În acest caz panta curbei cererii este egală cu 1/
β
1. Funcţia inversă a
cererii: 
cx
Q
A
Px
1
1
1
β

β
=
. Având în vedere relaţia pe
care o exprimă această funcţie, ea mai este denumită şi funcţia de flexibilitate a preţului (v. Cerere, Curba cererii).



analize cursdeguvernare

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: