tip sau formă de dezvoltare economică ce asigură satisfacerea cerinţelor prezente de consum fără a le compromite sau prejudicia pe cele ale generaţiilor viitoare. Concept relativ nou, conturat şi îmbogăţit după al doilea război mondial. În anii ’50 şi ’60, în prim-planul teoriei şi politicilor economice s-a situat realizarea creşterii economice, considerată un fel de panaceu al dificultăţilor cu care se confruntau diverse ţări. La începutul anilor ’70, cercetători  ştiinţifici, oameni de afaceri şi politicieni etc. şi-au dat seama că modelul tradiţional de creştere  şi dezvoltare economică se confruntă cu mari probleme energetice, ecologice etc. Dezbaterile ample provocate de aceste două evenimente s-au concretizat în noul concept de dezvoltare economică durabilă sau viabilă, cum se mai numeşte, şi şi-au găsit consacrarea în raportul “Viitorul nostru comun”, elaborat de Comisia Mon- dială Independentă pentru Mediu şi Dezvoltare, raport adoptat de Conferinţa Mondială de la Rio Janeiro (1992). D.e.d. presupune o nouă atitudine faţă de mediul ambiant, modificarea relaţiilor dintre om şi natură, în sensul stabilirii unui nou parteneriat între cele două entităţi, a echilibrului şi armoniei între ele. D.e.d. sau viabilă nu poate fi limitată la creşterea economică şi la asigurarea calităţii mediului ambiant, ci trebuie să cuprindă şi crearea cadrului favorabil pentru soluţionarea problemelor sociale cu care se confruntă individul şi colectivităţile. În această viziune, îmbogăţită după Conferinţa de la Rio Janeiro, d.e.d. sau viabilă reprezintă forma, sau tipul de dezvoltare care îmbină armonios, echilibrat, realizarea creşterii economice, protecţia mediului înconjurător, justiţia socială şi democraţia. Dezvoltarea modernă poate fi durabilă numai în măsura în care interacţiunea com- ponentelor menţionate este centrată pe om şi pe satisfacerea trebuinţelor lui. Valorificarea întregului potenţial al fiinţei umane şi asigurarea unei calităţi superioare a vieţii constituie esenţa d.e.d., omul fiind principalul protagonist şi destinatarul final al dezvoltării (v. Dezvoltare economică, Dezvoltare umană).