evoluţie a economiei naţionale, în sensul reducerii ponderii  industriei în
favoarea creşterii ponderii sectorului serviciilor la crearea produsului intern brut şi la ocuparea forţei de muncă. Procesul de d., echivalent cu tendinţa de terţiarizare a economiei, este specific ţărilor dezvoltate, care au trecut mai întâi prin etapa de industrializare  şi au înregistrat în ultimele două decenii un ritm de creştere a producţiei din industria prelucrătoare inferior celui din sectorul serviciilor. Unele teorii explică modificarea structurală prin transferul unor industrii (industria oţelului, industria de confecţii etc.) din ţările dezvoltate către  ţări în curs de dezvoltare, ca urmare a schimbării raporturilor de competitivitate pe piaţa mondială. Aceste teorii nu sunt însă confirmate, pentru că nu explică efectul progresului tehnic asupra industriilor în ţările de origine şi nici impactul globalizării pieţelor.