instrument care ilustrează corelaţiile dintre oferta de muncă şi salariul real.
S-a pus în evidenţă că, corespunzător unor niveluri relativ înalte ale salariului real peste nivelul S
r1 în fig.
nr. 1, panta curbei ofertei de muncă devine negativă pe măsură ce în general se reduce incitaţia oamenilor de a-şi mai oferi serviciile. Acest fenomen este cauzat de mărimea relativă a aşa-numitelor efecte de substi- tuţie şi, respectiv, de venit. Astfel, cum o creştere a salariului real corespunde şi unei sporiri a consideraţiei acordate timpului liber, şi cum salariul se constituie în preţ al muncii, rezultă că efectul modificării acestui tip de preţ se poate descompune în două efecte: efectul de substituţie, care apare ca un rezultat al tentaţiei oamenilor ca, la niveluri relativ modeste ale venitului, să procedeze la sporirea numărului de ore lucrate pe seama timpului liber; efectul de venit, care apare ca o consecinţă a reducerii incitaţiei oamenilor de a lucra peste un anumit nivel al salariului real, fiind interesaţi
în mărirea timpului liber (pentru că utilitatea marginală a unei ore de timp liber este mai mare decât cea a unei unităţi a salariului real). Aceste două efecte comple- mentare sunt redate în figura de mai sus, unde se poate remarca şi alura specială pe care o capătă, în acest context, curba ofertei de muncă.
