agent economic care foloseşte un bun corporal sau un serviciu pentru a-şi satisface o trebuinţă finală. Consumatorul nu se confundă cu cumpărătorul, ca, de pildă, în cazul autoconsumului unde nu există cumpărare sau în cel al cazului cumpă- răturilor unei persoane pentru consumul altora. Consumatorul nu se confundă nici cu purtătorul cererii, deşi în teoria alegerii consumatorului, aceste două noţiuni se pot confunda. Agentul economic care reprezintă cererea, formulează doar o intenţie de a cumpăra; el este un consumator virtual, în opoziţie cu consumatorul real care a efectuat deja cheltuirea venitului său pentru consum. Agentul care este purtătorul cererii îşi face calculele pe baza preţului, consumatorul execută cheltuielile pe baza venitului său (v. Comportamentul consumatorului).
