este raportul dintre creşterea stocului de capital într-o anumită perioadă de timp (
∆K) şi creşterea
rezultatelor producţiei (
∆Q) în acelaşi interval de
timp
∆
∆
=
Q
K
‘
K
. El arată necesarul de capital
suplimentar pentru obţinerea unei unităţi suplimentare de producţie. Stocurile de capital sau sporurile de capital pot avea efecte diferite în funcţie de productivitatea cu care este folosit capitalul sau de eficienţa investiţiilor. De regulă, noile investiţii conduc la un capital tehnic superior, la intensificarea producţiei şi creşterea eficienţei acesteia. C.m. al c. ocupă un loc important în teoria creşterii economice, îndeosebi în modelele bazate pe Accelerator.