măsoară gradul în care distribuţia venitului (sau, în alte situaţii, a cheltuielilor de consum) între indivizi sau gospodării în cadrul unei economii, se abate de la o distribuţie perfect egalitară. c.G. măsoară suprafaţa situată între curba Lorenz şi dreapta distribuţiei de egalitate absolută, exprimată ca un procent din aria totală situată sub curbă. Astfel, un coeficient egal cu zero reprezintă o egalitate perfect, în timp ce un indice de 100 implică inegalitatea perfectă. Se determină pe baza formulei:
,
[
]
n
3
2
1
2
ny
y
3
y
2
y
y
n
2
n
1
1
G
+
+
+
+
−
+
=
K
unde: y
1,…, yn – venitul individual în ordinea descrescătoare
a ordinului de mărime;
y – venitul mediu;
n – numărul indivizilor.