organizaţie inter- naţională, fără statut, buget sau sediu, care vizează înţelegerea interdependenţelor globale dintre domeniile economic, politic, social şi natural, caută să elucideze complexul de aspecte care îngrijorează oamenii de pretutindeni, să iniţieze direcţii noi în politică, pe baza cărora să se acţioneze în vederea preîntâmpinării şi depăşirii acestor situaţii grave, pe care organizaţiile tradiţionale naţionale şi politicile pe termen scurt nu le abordează în mod eficient. C. de la R. s-a înfiinţat în aprilie 1968, la iniţiativa eco- nomistului şi omului de afaceri italian dr. Aurelio Peccei, preşedintele Academiei dei Lincei din Roma. Numărul membrilor clubului, proveniţi din peste 30 de ţări, se limitează la 100, printre ei fiind incluşi oameni de ştiinţă, industriaşi, economişti, umanişti, educatori, funcţionari civili naţionali şi internaţionali, între care şi laureaţi ai Premiului Nobel. Deşi nu există un plan sau un manifest al preocupărilor, prin activitatea lor membrii şi invitaţii acestei organizaţii private desfăşoară o activitate ce are ca rezultat conferinţe şi întruniri, elaborări de proiecte, studii şi alte lucrări ştiinţifice. Printre acestea se numără mai multe proiecte cunoscute sub denumirea de rapoarte către C. de la R. Dintre aceste rapoarte – unele traduse şi publicate şi în româneşte în colecţia Idei con- temporane – se pot aminti: “Limitele creşterii”, elaborat sub conducerea prof. Dennis Meadows, 1972; “Omenirea la răspântie”, autori fiind M. Mesaroviç şi E. Pestel, 1974; “Restructurarea ordinii internaţionale”, coordonator Jan Tinberben, 1976; “Să ieşim din epoca risipei”, autori D. Gabor, U. Colombo, A. King şi R. Galli. Dintre studiile C. de la R. mai amintim: “Goals of Mankind” (Ţeluri ale umanităţii), autor E. Laslo; “Microelectronics and Society for Better or for Worse” (Microelectronica şi societatea pentru mai bine sau pentru mai rău), coordonatori G. Friedrichs şi A. Shaff; “Orizontul fără limite al învăţării”, J.W. Botkin, M. Elmandjra şi M. Maliţa, 1979; “Hrană pentru şase miliarde”,
comunicările Conferinţei de la Budapesta 1983; “Prima revoluţie globală”, de A. King şi M. Shneider
