(v. CICLU JUGLAR)
CICLU DE VIAŢĂ, teorie care dezvoltă abordările neoclasice şi keynesiene privind comportamentul manajelor ca economisitori. Formulată de R. Harrod şi dezvoltată de F. Modigliani, R. Brumberg, A. Ando, teoria c. de v. consideră că există o relaţie între nivelul şi rata economiilor şi vârsta membrilor (şefului) familiei. Fazele c. de v. şi relaţiile dintre ele sunt sugerate prin figura de mai jos.
Se pot distinge patru mari perioade în viaţa individului, din acest punct de vedere: până la 30 de ani cu capacitate de economisire importantă; de la 30-45 de ani când capacitatea de economisire se reduce graţie creşterii cheltuielilor (şi ratei) consumului pentru construcţia şi dotarea gospodăriei, educarea copiilor etc.; de la 45 ani – pensionare, perioadă în care capacitatea de economisire devine foarte ridicată graţie creşterii veniturilor (sporuri de vechime, de loialitate, promovare etc.) şi reducerii unor cheltuieli familiale; după pensionare, când nivelul şi rata economisirii se reduc puternic pe fondul reducerii veniturilor (v. Economii, Venit).
