şcoală (curent) de gândire care include diferitele abordări ale comportamentului economic, vizând în principal procesul decizional. Unii dintre reprezentanţii acestei şcoli economice, de orientare post-keynesiană, au oferit abordări interdisciplinare analizei comportamentului economic, prin luarea în considerare a unui ansamblu de factori economici, psihologici, tehnologici etc. Majoritatea abordărilor specifice acestei şcoli economice au incidenţă asupra analizelor microeco- nomice, dar există şi o serie de aspecte de factură macroeconomică, cum ar fi, de exemplu, pro- blematica şomajului şi a inflaţiei. Şcoala behavioristă a avut şi are încă o largă audienţă pe plan mondial şi datorită publicaţiilor de notorietate, dintre care amintim: The Journal of Behavioral Economics; The Journal of Economic Behavior and Economics. O importantă verigă a acestei şcoli este cea consacrată fundamentării unei noi abordări a comportamentului firmei (aşa-numita teorie a comportamentului firmei). Totodată, are loc mutarea accentelor asupra problemelor legate de organizarea internă a firmei şi în special de aşa-numitul concept de eficienţă internă, opus abordărilor tradiţionale legate de conceptul de eficienţă alocativă (v. Eficienţă alocativă, Eficienţă productivă).
