>, stocul de bunuri în posesiunea agenţilor economici (gospodării, firme, administraţii publice şi private etc.) la un moment dat. A. este deci o mărime de stoc care poate fi determinată la o anumită dată (de exemplu, la 31 decembrie), spre deosebire de venit, care este un flux într-o perioadă de timp.
Între cele două variabile economice există însă o strânsă legătură. În sens larg, termenul de a. este sinonim cu cel de avere şi se referă la toată varietatea de bunuri (tangibile şi intangibile) care au utilitate şi pot fi obiect de proprietate. Un concept mai des utilizat este cel de a. economică, care include toate bunurile ce au valoare de piaţă şi sunt generatoare de venituri. Bunurile care alcătuiesc a. sau averea economică îndeplinesc, de regulă, caracteristicile bunurilor economice. Semnificaţia de bază a a. eco- nomice constă în faptul că activele care o compun aduc deţinătorului lor venituri sau au potenţialul de a genera în viitor un flux de venituri. Ca urmare, valoarea reală a a. economice este dată de valoarea prezentă (actualizată) a fluxului de venituri pe care îl generează stocul de active (fizice şi financiare) deţinut de agenţii economici. Modificările intervenite în volumul şi structura activelor care alcătuiesc a. economică influenţează fluxul de venituri şi mai departe cheltuielile posesorilor de avuţie economică (v. Efect de avuţie).
