>, persoană care doreşte să-şi plaseze disponibilităţile băneşti, pe cât posibil, în afaceri cât mai sigure. Se manifestă o vădită preferinţă pentru plasamentele care prezintă cel mai mic risc, al căror câştig mediu scontat va fi cât mai mare şi cât mai sigur. În teoria economică modernă, analiza atitudinii în faţa riscului şi incertitudinii se face, de regulă, apelând la modelul utilităţii medii aşteptate, bazat pe utilizarea funcţiei de utilitate de tipul von Neumann-Morgenstern. Astfel, pentru adversarul riscului, utilitatea valorii medii aşteptate ar putea fi obţinută dintr-un plasament care va fi mai mare, comparativ cu utilitatea medie aşteptată ce ar putea fi dobândită cu acea avere. Un astfel de plasament constituie, în ultimă instanţă, averea unui individ. Conform inegalităţii lui Jensen, se demon- strează astfel că funcţia de utilitate în cazul unui a. al r. este o funcţie concavă, aşa cum se ilustrează în figura de mai jos.
Pentru un a. al r. utilitatea valorii medii aşteptate U(10) este mai mare, comparativ cu utilitatea medie aşteptată ce ar putea fi dobândită cu acea avere, 0,5U(5) + 0,5U(15).