(v. LEGE ECO- NOMICĂ)
LEGEA CREŞTERII COSTURILOR OPORTU- NITĂŢII (RELATIVE), tendinţa de creştere a costului oportunităţii producţiei unui bun pe măsură ce producţia din acel bun creşte, în condiţiile în care firma sau economia naţională se află la limita posibilităţilor de producţie. Această lege poate fi enunţaţă astfel: a) reducerea cu o cantitate constantă a producţiei unui bun permite creşterea producţiei unui alt bun, dar cu o cantitate din ce în ce mai mică; b) creşterea cu o cantitate constantă a producţiei unui bun necesită reducerea cu o cantitate din ce în ce mai mare a producţiei unui alt bun. Ambele afirmaţii sunt valabile în condiţii de eficienţă economică şi de folosire integrală a resurselor productive (v. Costul oportunităţii).
