DECIZIE

16.1.2014 .

proces prin care un sistem inteligent stabileşte pertinenţa unei anumite modificări a comportamentului său şi elaborează alternative posibile în acest sens, selecţionând una dintre acestea drept curs de acţiune adoptat pentru atingerea scopului. Ca rezultat, d. apare ca o informaţie investită cu caracter directiv. În raport cu natura inter- venţiei realizate, se disting: d. declanşatoare de procese, care urmăresc să iniţieze evoluţia unui sistem condus, vizând atingerea anumitor scopuri; d. corectoare de comportament, care urmăresc readucerea unui sistem la traiectoria de evoluţie proiectată, prin corectarea abaterilor sesizate (fie prin reglare controlată, fie prin autoreglare). Procesul de d., a cărui durată este limitată în timp şi restrictivă pentru decident, este structurat, din punct de vedere procedural, în următoarele faze: diagnosticare şi structurarea problemei/situaţiei decizionale; proiec- tarea şi evaluarea de soluţii alternative posibile; selecţia şi adoptarea cursului de acţiune preferat. Parcurgerea fazelor respective nu este strict secvenţială, ci implică eventuale reconsiderări ale unor rezultate sau chiar reluarea unor iteraţii. În etapa iniţială a afirmării sale ca disciplină, teoria d. s-a con- centrat pe abordări de factură algoritmică şi calculatorie a procedurilor decizionale, reflectate în mod predilect de modelele statistico-matematice ale d. şi de cele ale cercetărilor operaţionale. Dezvoltările recente ale teoriei d., întemeiate pe abordarea sistemică şi puse de acord cu datele practicii, relevă cu tot mai multă pregnanţă caracterul deliberativ, de judecată calitativă, al procesului decizional; ele au condus la concluzia că raţionalitatea comporta- mentului decizional se regăseşte, în mare măsură, în aplicarea unor proceduri euristice, bazate pe tatonare, recunoscându-se implicarea pe o scară întinsă a intuiţiei şi stărilor afective. Tipologic, au fost puse în evidenţă o serie de modele ale comportamentului decizional. Modelul econologic presupune că decidentul este complet informat, fiind în posesia tuturor alternativelor decizionale posibile, şi urmă- reşte o extremizare raţională a unuia sau mai multor parametri de performanţă; după definirea problemei, decidentul procedează la stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor decizionale, generează toate aceste alternative cu consecinţele aferente fiecăruia şi selectează, prin analiză comparativă, pe cea mai convenabilă, care apare ca soluţie optimă. Modelul raţionalităţii limitate presupune că decidentul consideră diversele alternative decizionale mai degrabă în mod secvenţial decât sinoptic, foloseşte procedee euristice pentru identificarea alternativelor promiţătoare şi optează pentru o soluţie satisfăcătoare în urma unei căutări moderat de laborioase. Modelul “favoritului implicit” presupune că decidentul identifică de la început un plan preferat de acţiune pe baza evaluării câtorva variabile şi mizează pe con- firmarea acestui plan. În exercitarea actului de d., conducătorii îşi asumă roluri decizionale caracte- ristice, care, conform tipologiei lui Henri Mintzberg, sunt cele de iniţiere de schimbări, alocare de resurse, gestionare de perturbaţii, negociere. Calitatea d. este supusă unui set de condiţionări complexe, determinante fiind calitatea informaţiei utilizate, precum şi competenţele manageriale deţinute şi aplicate de către decidenţi. Complexitatea crescândă a actului decizional în organizaţiile contemporane determină dezvoltarea, în cadrul acestora, a unor capabilităţi de pregătire a d. de către consilieri şi experţi, inclusiv prin asistare cu calculatorul, condu- cătorii executivi limitându-se, conform constatării lui John Kenneth Galbraith, la ratificarea şi oficializarea soluţiilor astfel generate (v. Teoria deciziei).

+

Publicat la data de 16.1.2014 .

analiza cursdeguvernare

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »

Anomaliile congenitale ale Bugetului General Consolidat al României

După ce am prezentat veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (BS), să vedem cum se integrează ele în bugetul general consolidat (BGC), din care...Citeste mai departe »

DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cheltuielile în Bugetul 2017: Virajul scurt spre subdezvoltare

Cheltuielile au fost prevăzute în bugetul de stat 2017 cu o creştere de aproape trei ori mai mare faţă de avansul economic avut în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5194 lei
4.2442 lei
5.2680 lei

OPINII & EDITORIAL

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română