China își extinde discret influența în interiorul aparatului de stat rus și dezvoltă relații cu oficiali care ar putea avea un rol într-o eventuală succesiune la Kremlin, pe fondul dependenței tot mai accentuate a Moscovei de Beijing, relatează The Wall Street Journal, citând oficiali, diplomați, persoane familiarizate cu negocierile și surse apropiate serviciilor de informații ruse.
Potrivit publicației americane, războiul din Ucraina și izolarea economică a Rusiei au schimbat raportul de forțe dintre cele două state, China devenind partenerul dominant în relația bilaterală. În timp ce Kremlinul continuă să prezinte relația cu Beijingul drept un „parteneriat fără limite”, în practică autoritățile chineze își folosesc avantajul economic pentru a obține concesii strategice.
WSJ afirmă că Beijingul își construiește influența în rândul oficialilor ruși „pentru o perioadă de după Putin”, fără a susține însă că liderul rus ar urma să fie înlăturat sau că schimbarea puterii la Kremlin ar fi iminentă. Publicația notează că strategia Chinei urmărește consolidarea relațiilor cu instituțiile și elitele ruse care vor rămâne relevante indiferent de evoluțiile politice de la Moscova.
Dezechilibrele economice
WSJ arată că, în ciuda acestor tensiuni, parteneriatul strategic dintre cele două țări rămâne solid. China continuă să cumpere petrol rusesc la preț redus, furnizează componente importante pentru industria militară rusă și oferă infrastructura financiară necesară pentru ca Rusia să atenueze efectele sancțiunilor occidentale. În același timp, Beijingul evită să îl umilească public pe Putin, fiind conștient că o asemenea atitudine ar putea afecta stabilitatea relației bilaterale.
Analiza subliniază însă că relația este tot mai dezechilibrată. Comerțul dintre cele două state a crescut semnificativ după invazia Ucrainei, dar China reprezintă în prezent aproape 40% din comerțul exterior al Rusiei, în timp ce Rusia are o pondere de sub 4% în comerțul total al Chinei. Produsele chineze au invadat piața rusă, afectând producătorii locali din sectoare precum industria auto, utilajele, textilele și industria alimentară. Sub presiunea unor mari companii ruse, Kremlinul a fost nevoit să introducă măsuri pentru limitarea competitivității automobilelor chineze.
Și negocierile privind gazoductul Power of Siberia 2 ilustrează noul raport de forțe. Mai mulți analiști citați de publicație apreciază că Beijingul nu are motive economice să grăbească investiția. China dispune de numeroase surse alternative de aprovizionare cu gaze și estimează că cererea internă va atinge un vârf în următorul deceniu. În aceste condiții, Beijingul își poate permite să aștepte până când poziția economică a Rusiei se va deteriora și mai mult, pentru a obține condiții contractuale și mai avantajoase.
Rusia, preocupată de activitatea serviciilor chineze de informații
De asemenea, WSJ relatează, citând consilieri guvernamentali chinezi și diplomați familiarizați cu subiectul, că Moscova a acceptat ca yuanul să devină moneda principală a viitoarei Bănci de Dezvoltare a Organizației de Cooperare de la Shanghai, o concesie pe care Rusia ar fi refuzat-o timp de peste un deceniu, dar pe care a fost nevoită să o accepte în contextul izolării financiare provocate de sancțiunile occidentale.
Publicația americană mai susține că în Rusia există îngrijorări privind activitatea serviciilor de informații chineze. Potrivit unei persoane apropiate serviciilor ruse și unor analiști citați de WSJ, autoritățile ruse au identificat tot mai multe tentative de recrutare și colectare de informații de către China în rândul funcționarilor ruși de nivel mediu, însă evită să facă publice aceste incidente pentru a nu afecta relația strategică cu Beijingul.
În același timp, diplomați chinezi citați de publicație resping ideea că Beijingul ar încerca să îl umilească pe Vladimir Putin, susținând că autoritățile chineze sunt atente să nu afecteze prestigiul liderului rus în aparițiile publice și în relația bilaterală.
În același timp, Beijingul privește cu îngrijorare apropierea militară dintre Rusia și Coreea de Nord. China se teme că un transfer de tehnologie militară din Rusia către Phenian ar putea accelera dezvoltarea programelor nucleare și navale nord-coreene și ar determina Coreea de Sud și Japonia să își consolideze și mai mult alianțele cu Statele Unite, contrar intereselor strategice ale Beijingului. Din acest motiv, China a refuzat propunerea Moscovei privind organizarea unui summit trilateral China–Rusia–Coreea de Nord și a preferat să își reafirme direct influența asupra Phenianului printr-o vizită a lui Xi Jinping.
(Citește și: ”China și Rusia dezvoltă împreună un sistem de apărare antirachetă de nouă generație și analizează modalități de neutralizare a rețelei Starlink a lui Elon Musk”)
***
Urmărește-ne pe Google News
