În trimestrul al doilea, România a avut cea mai mare creștere trimestrială a PIB din UE, susținută în special de consumul gospodăriilor. Celelalte potențiale motoare, respectiv exportul, consumul guvernamental și investițiile au scăzut, România fiind singura țară din Europa Centrală și de Est (ECE) cu o singură sursă pozitivă de creștere.
În majoritatea statelor din regiune se înregistrează fenomenul opus, un singur minus și mai multe plusuri, chiar dacă la valori mai reduse – sugerând o capacitate mai bună de a echilibra economia.
România a avut cea mai mare creștere a PIB-ului în T2/2025, față de T1/2025, de 1,2%, urmată de Croația (+1,1%) și Danemarca (+1%), în timp ce scăderi au fost observate în Finlanda (-0,4%), Germania (-0,3%), Italia și Austria (ambele cu -0,1%), potrivit Eurostat.
Totuși, contribuția categoriilor de utilizări la creșterea PIB denotă dezechilibrele din economia românească care nu se poate baza exclusiv pe consum privat sau guvernamental pentru a obține creștere economică. În special având în vedere că majorarea consumului care se face prin creșterea deficitului balanței comerciale:
dintre țările ECE, în România exportul net de bunuri și servicii are cea mai mare contribuție negativă la creșterea PIB, de -0,7%, anulând practic aproape integral consumul gospodăriilor. De notat că și alte state din regiune au fost afectate de scăderea cererii de export.
La nivelul anului 2024, România a înregistrat un deficit comercial de 9,4% din PIB, fiind singura țară din regiune care a important mai mult decât a exportat. Ungaria a înregistrat un excedent comercial de 4,2% din PIB, iar Cehia de 8,6% din PIB – fiind campion regional.
În 2025, balanța comercială a României s-ar putea corecta parțial în a doua parte a anului, odată cu încetinirea consumului în contextul măsurilor de austeritate adoptate de Guvern. Luna august a marcat prima scădere din acest an a nivelului importurilor României față de anul anterior, de 0,5%.
Pe de altă parte, ritmul de creștere a exporturilor s-a înjumătățit la +3,6%, ca urmare a scăderilor cererii de export și a epuizării efectelor pozitive a deprecierii leului.
România, singura țară din regiune cu o contribuție negativă a consumului administrației publice
Spre deosebire de România, în statele din regiune consumul guvernamental a contribuit pozitiv, alături de consumul privat la creșterea PIB în T2/2025. În România,
Indicatorul consumul final colectiv efectiv al administrației publice reprezintă valoarea bunurilor și serviciilor furnizate de guvern în beneficiul întregii societăți, fără a fi destinate consumului direct al unei persoane sau gospodării. El include, de exemplu, apărarea națională, poliția, justiția, administrația publică generală și alte servicii colective care contribuie la funcționarea statului și la bunăstarea generală.
Investițiile, contribuție modestă la creștere/ Rezultate mixte în regiune
Formarea brută de capital fix, care este susținută în cea mai mare parte de investițiile directe, a avut o contribuție negativă la nivelul întregii UE (-0,2%), iar România aceasta a fost de -0,1%. Contribuții negative s-au înregistrat și în Polonia și Ungaria, campionul regional fiind Slovacia.
Pe fondul scăderii consumului, investițiile sunt cele care mai pot susține creșterea economică, mai ales în țărilor care se confruntă și cu o contribuție negativă a exportului net pentru creșterea PIB.
România ar urma să înregistreze în acest una dintre cele mai reduse creșteri economice din regiune, după Ungaria și Slovacia, potrivit unei analize Erste.
Campionul regional ar fi Polonia, cu o prognoză PIB de 3,2%.
Cititi si: Structura economiei românești – o fotografie comparativă cu statele UE: Contribuția principalelor sectoare la formarea PIB
***
Urmărește-ne pe Google News
