Senatul, camera decizională în acest caz, a amânat pentru după alegerile prezidențiale dezbaterea proiectului privind pensiile magistraților, care ar fi urmat să fie intre la vot luni, 28 aprilie.
Reamintim că deputații au adoptat proiectul, săptămâna trecută, cu 259 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 25 de abțineri.
Proiectul a suferit modificări în Camera Deputaților care a eliminat câteva dintre principalele privilegii actuale ale magistraților.
Principalele modificări, cele care taie din privilegiile de care beneficiază acum judecătorii și procurorii și care, foarte probabil, vor fi respinse de CCR:
- reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent
- începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani
România trebuie să modifice reforma pensiilor speciale (Legea nr. 282/2023), intrată în vigoare anul acesta, pentru că un jalon din PNNR recondiționează virarea unor fonduri de o reformă reală a pensiilor speciale.
Legea în vigoare, care a „bifat” jalonul 215 din PNRR, a fost criticată de Comisie, dar și de experții Băncii Mondiale, pentru că reduce nesemnificativ subvențiile acordate de la buget pentru acoperirea sumei ce depășește drepturile de pensie aferente contribuțiilor plătite de-a lungul carierei.
Ce precizează cel mai important amendament din proiect:
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Aviz negativ al CSM: proiectul ”e în contradicție cu independența justiției”
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, miercuri, proiectului de lege ce schimbă condițiile de pensionare a magistraților.
„Toate modificările preconizate în procedura parlamentară în curs sunt într-o evidentă contradicție atât cu principiul independenței justiției, cât și cu celelalte principii constituționale referitoare la securitatea juridică și predictibilitatea cadrului normativ, protecția așteptărilor legitime ale destinatarilor legii, egalitatea în drepturi și nediscriminarea, astfel cum au fost subliniate în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale” – spune comunicatul CSM.
CSM invocă deciziile în care CCR a stabilit, în mod repetat, că reducerea subvențiilor pe care le primesc magistrații în totalul pensiei afectează chiar principiul independenței justiției, întrucât nu ține cont de „aspectul securității financiare a magistraților, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”.
(Citește și: Amendament la Legea pensiilor speciale din Justiție: se elimină etapizarea creșterii vârstei de pensionare la 65 de ani, începând din 2026)
****
Urmărește-ne pe Google News
