sâmbătă

6 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 ianuarie, 2015

iohannis junckerRidicarea MCV este pentru prima dată menţionată în mod oficial într-o declaraţie comună cu un reprezentant al Comisiei Europe. Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi, într-o conferinţă de presă comună cu Jean-Claude Juncker, că „în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre”, această procedură de cooperare şi verificare asupra justiţiei va fi finalizată.

„Vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea independenţei justiţiei. Am avut puncte de vedere, practic, identice în această chestiune”, a afirmat preşedintele României.

Şeful statului a fost cel care anunţat că, „în câteva zile” vom avea un nou raport al Comisiei asupra MCV.


Preşedintele Iohannis a suscitat dure critici săptămâna trecută când a spus că MCV trebuie ridicat. O anumită parte a societăţii civile şi reprezentanţi ai instituţiilor sistemului de justiţie din România au susţinut mereu necesitatea menţinerii monitorizării, ca garanţie împotriva abuzurilor clasei politice asupra justiţiei.
Tocmai de aceea poziţia preşedintelui a fost criticată, însă şeful statului a clarificat declaraţia, arătând că ideea este “să devenim atât de buni ca acest instrument să nu mai fie necesar”.

Existenţa MCV a fost argumentul folosit adesea de ţări occidentale pentru a se împotrivi unor decizii care vizau România: fie că era vorba despre aderarea la Schengen, condiţionată, într-un mod total incorect din punct de vedere legal, de progresele în reformarea justiţiei şi lupta anticorupţie, fie că a fost vorba despre alocările de la bugetul UE pentru România, în negocierile de acum câţiva ani.

În raporturile Comisiei Europene s-au adăugat treptat, în afară de cele 4 obiective, benchmarks, sau în cadrul lor, noi problematici: achiziţiile publice au fost corelate cu lupta anticorupţie sau statul de drept, după criza politică internă din vara anului 2012.

În general, Comisia Europeană a apreciată în rapoartele sale din ultimii ani  activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, a DNA sau a CSM, dar a criticat parlamentul, care nu şi-a dat mult timp avizul pentru urmărirea penală a unora dintre membrii săi, suspectaţi de acte de corupţie.

Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv pentru România


În mod firesc, cel puţin in dialogul cu reprezentanţii instituţiilor europene, dar şi ai statelor membre, aderarea la Spaţiul Schengen rămâne un obiectiv pentru România, circumscris dorinţei de integrare deplină în UE, de „europenizare a României”, aşa cum a descris-o preşedintele.

Klaus Iohannis a obţinut, atât de la Consiliul European, cât şi de la Comisie, „tot sprijinul pentru România în chestiunea intrării în spaţiul Schengen”.
„Am constatat cu bucurie că cei doi preşedinţi (n.r. Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker) au împărtăşit punctul meu de vedere că România poate şi trebuie să devină membră a Schengen”, a spus preşedintele Iohannis.

Acesta a mai afirmat că demersul său în favoarea acestui obiectiv se va face şi în plan bilateral, în discuţii cu statele membre. În acest sens, a anunţat că va fi unul dintre subiectele vizitelor sale la Paris şi Berlin, pe care le va face la începutul lunii februarie.
Pe de altă parte, contextul discuţiilor privind lărgirea spaţiului Schengen este total defavorabil, mai ales după atacurile care au avut loc în Franţa săptămâna trecută. Sunt state care vorbesc despre reintroducerea controalelor la graniţa internă, Spania este un exemplu în acest sens.
Întrebat despre această posibilitate, preşedintele Jean-Claude Juncker a spus că nu este decât „o aplicare a tratatului Schengen”, care prevede ca, în anumite condiţii, statele membre pot recurge la o astfel de decizie.

România, dată de exemplu în NATO pentru pactul pe bugetul Apărării

Presedintele Klaus Iohannis a avut vineri întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar în declaraţiile de presă comune şeful statului a reafirmat „angajamentul ferm al României faţă de partenerii nord-atlantici”.

Înaltul oficial al NATO a reiterat sporirea prezenţei trupelor Alianţei pe flancul estic şi în România. A amintit în acelaşi context lucru la planul de contingenţă pe care îl va avea România, demersurile pentru înfiinţarea comandamentului NATO în ţara noastră şi scutul antirachetă al NATO, ale cărui componente vor fi găzduite şi de România, la Deveselu.

„România este un aliat puternic. Iar NATO este hotărâtă să facă ceea ce trebuie pentru a-i apăra pe toţi aliaţii, în condiţiile în care trebuie să face faţă unor provocări la securitatea noastră atât din est, cât şi din sud”, a spus Jens Stoltenberg.

Oficialul Alianţei a apreciat pactul pentru finanaţarea Apărării, prin care se vor aloca 2% din PIB din 2017 acestui capitol. „Ca fost premier, ştiu cât de greu este să iei decizii privind cheltuielile. Iar menţinerea acestui nivel pentru 10 ani este un angajament important, care dă un bun exemplu”, a continuat secretarul general.

Angajamentul de a aloca apărării 2% din PIB este o ilustrare a modului în care România răspunde provocărilor de securitate şi solidarităţii în Alianţă, a arătat Klaus Iohannis.
„Anul 2014 a pus Europa şi întreaga regiune în faţa unor provocări de securitate greu de imaginat în urmă cu puţin timp. Asistăm îngrijoraţi la intervenţiile militare ilegale şi la înălcare integrătăţii teritoriale a unor state. Acestea reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi clar generează riscuri de securitate în regiune”, a spus preşedintele, fără a numi în mod explicit Rusia.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: