fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019

Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca… Mai mult

20.09.2020

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Vizita preşedintelui Iohannis la Bruxelles / Rezultate: angajamente de ridicare a MCV în mandatul comisiei Juncker şi sporirea prezenţei NATO în România

de Anne-Marie Blajan 16.1.2015

iohannis junckerRidicarea MCV este pentru prima dată menţionată în mod oficial într-o declaraţie comună cu un reprezentant al Comisiei Europe. Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi, într-o conferinţă de presă comună cu Jean-Claude Juncker, că “în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre”, această procedură de cooperare şi verificare asupra justiţiei va fi finalizată.

“Vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea independenţei justiţiei. Am avut puncte de vedere, practic, identice în această chestiune”, a afirmat preşedintele României.

Şeful statului a fost cel care anunţat că, “în câteva zile” vom avea un nou raport al Comisiei asupra MCV.

Preşedintele Iohannis a suscitat dure critici săptămâna trecută când a spus că MCV trebuie ridicat. O anumită parte a societăţii civile şi reprezentanţi ai instituţiilor sistemului de justiţie din România au susţinut mereu necesitatea menţinerii monitorizării, ca garanţie împotriva abuzurilor clasei politice asupra justiţiei.
Tocmai de aceea poziţia preşedintelui a fost criticată, însă şeful statului a clarificat declaraţia, arătând că ideea este “să devenim atât de buni ca acest instrument să nu mai fie necesar”.

Existenţa MCV a fost argumentul folosit adesea de ţări occidentale pentru a se împotrivi unor decizii care vizau România: fie că era vorba despre aderarea la Schengen, condiţionată, într-un mod total incorect din punct de vedere legal, de progresele în reformarea justiţiei şi lupta anticorupţie, fie că a fost vorba despre alocările de la bugetul UE pentru România, în negocierile de acum câţiva ani.

În raporturile Comisiei Europene s-au adăugat treptat, în afară de cele 4 obiective, benchmarks, sau în cadrul lor, noi problematici: achiziţiile publice au fost corelate cu lupta anticorupţie sau statul de drept, după criza politică internă din vara anului 2012.

În general, Comisia Europeană a apreciată în rapoartele sale din ultimii ani  activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, a DNA sau a CSM, dar a criticat parlamentul, care nu şi-a dat mult timp avizul pentru urmărirea penală a unora dintre membrii săi, suspectaţi de acte de corupţie.

Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv pentru România

În mod firesc, cel puţin in dialogul cu reprezentanţii instituţiilor europene, dar şi ai statelor membre, aderarea la Spaţiul Schengen rămâne un obiectiv pentru România, circumscris dorinţei de integrare deplină în UE, de “europenizare a României”, aşa cum a descris-o preşedintele.

Klaus Iohannis a obţinut, atât de la Consiliul European, cât şi de la Comisie, “tot sprijinul pentru România în chestiunea intrării în spaţiul Schengen”.
“Am constatat cu bucurie că cei doi preşedinţi (n.r. Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker) au împărtăşit punctul meu de vedere că România poate şi trebuie să devină membră a Schengen”, a spus preşedintele Iohannis.

Acesta a mai afirmat că demersul său în favoarea acestui obiectiv se va face şi în plan bilateral, în discuţii cu statele membre. În acest sens, a anunţat că va fi unul dintre subiectele vizitelor sale la Paris şi Berlin, pe care le va face la începutul lunii februarie.
Pe de altă parte, contextul discuţiilor privind lărgirea spaţiului Schengen este total defavorabil, mai ales după atacurile care au avut loc în Franţa săptămâna trecută. Sunt state care vorbesc despre reintroducerea controalelor la graniţa internă, Spania este un exemplu în acest sens.
Întrebat despre această posibilitate, preşedintele Jean-Claude Juncker a spus că nu este decât “o aplicare a tratatului Schengen”, care prevede ca, în anumite condiţii, statele membre pot recurge la o astfel de decizie.

România, dată de exemplu în NATO pentru pactul pe bugetul Apărării

Presedintele Klaus Iohannis a avut vineri întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar în declaraţiile de presă comune şeful statului a reafirmat “angajamentul ferm al României faţă de partenerii nord-atlantici”.

Înaltul oficial al NATO a reiterat sporirea prezenţei trupelor Alianţei pe flancul estic şi în România. A amintit în acelaşi context lucru la planul de contingenţă pe care îl va avea România, demersurile pentru înfiinţarea comandamentului NATO în ţara noastră şi scutul antirachetă al NATO, ale cărui componente vor fi găzduite şi de România, la Deveselu.

“România este un aliat puternic. Iar NATO este hotărâtă să facă ceea ce trebuie pentru a-i apăra pe toţi aliaţii, în condiţiile în care trebuie să face faţă unor provocări la securitatea noastră atât din est, cât şi din sud”, a spus Jens Stoltenberg.

Oficialul Alianţei a apreciat pactul pentru finanaţarea Apărării, prin care se vor aloca 2% din PIB din 2017 acestui capitol. “Ca fost premier, ştiu cât de greu este să iei decizii privind cheltuielile. Iar menţinerea acestui nivel pentru 10 ani este un angajament important, care dă un bun exemplu”, a continuat secretarul general.

Angajamentul de a aloca apărării 2% din PIB este o ilustrare a modului în care România răspunde provocărilor de securitate şi solidarităţii în Alianţă, a arătat Klaus Iohannis.
“Anul 2014 a pus Europa şi întreaga regiune în faţa unor provocări de securitate greu de imaginat în urmă cu puţin timp. Asistăm îngrijoraţi la intervenţiile militare ilegale şi la înălcare integrătăţii teritoriale a unor state. Acestea reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi clar generează riscuri de securitate în regiune”, a spus preşedintele, fără a numi în mod explicit Rusia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.1.2015

Lăsați un comentariu


Europa

”Ca să nu fim luați de proști”: Ungaria și Polonia vor înființa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept, ca replică la criticile Bruxelles-ului

Iulian Soare

Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept de către de către statele membre, ca răspuns la acuzaţiile de încălcare… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: S-a conturat o nouă realitate politică, PNL și USR devin forțele schimbării în bine

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni că victoria în alegerile locale este o victorie majoră a dreptei româneşti și că PSD trece astfel în opoziţie.… Mai mult

Stiri

Acuzații de fraudă la Sectorul 1, după alegerile la primărie – poliția audiază câteva prsoane

Vladimir Ionescu

Poliția face cercetări după ce USR a semnalat o posibilă tentativă de fraudare a alegerilor din Sectorul 1 și a fost identificată o persoană cu… Mai mult

Stiri

Obligativitatea cardului de sănătate – se reia de la 1 octombrie în cazul vizitelor la medic și se amână în cazul consultațiilor online

Vladimir Ionescu

Utilizarea cardului național de sănătate în medicina de familie și în ambulatoriul de specialitate nu va fi necesară până la 31 decembrie 2020, în cazul… Mai mult

Europa

550 de milioane de euro pentru finanțarea IMM-urilor românești afectate de criză – Comisia Europeană a aprobat redirecționarea banilor

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional „Competitivitate” în România, prin redirecționarea unei finanțări în valoare de 550 de milioane de euro din Fondul de… Mai mult

Stiri

Litoralul românesc – doar 3,5% din turiști sunt străini: Efectul voucherelor de vacanță, dar și al lipsei dotărilor turistice și promovării

Raluca Florescu

Două regiuni din România, respectiv Sud-Est Oltenia și Sud Vest se află în topul zonelor europene cu cei mai mulți turiști rezidenți raportat la numărul… Mai mult

Europa

Parchetul European își începe oficial activitatea – Laura Kovesi a depus angajamentul solemn în fața CJUE

Iulian Soare

Laura Codruţa Kövesi a rostit luni, în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), angajamentul solemn prevăzut în procedura preluării oficiale a funcției de procuror… Mai mult