Două ore și jumătate au durat discuțiile de la Londra pe tema Ucrainei și a securității continentului, la care a participat și Ilie Bolojan. ”Firul roșu” al declarațiilor ulterioare este acela că Europa vrea să continuie să colaboraze cu SUA pentru a reuși să găsească formula unei păci durabile, dar va cotinua să sprijine Ucraina cu armament și muniții și cu noi sncțiuni impuse Rusiei, pentru a asigura Ucraine o negociere de pe poziții de forță.
În acest sens, Marea Britanie, Franța și Ucraina, eventuale alte ”unul sau două state”, vor lucra la un plan de pace care ar urma să fie prezentat președintelui Donald Trump pentru a-l agreea.
Până la acel moment, liderii europeni reuniți la Londra au convenit să continuie să sprijine Ucraina cu armament și muniții, dar și cu noi sancțiuni pe Rusia, pentru a asigura o negociere cu Rusia ”de pe poziții de forță”.
În rezumat, la Londra s-a stabilit:
- Menținerea fluxului de ajutor militar în Ucraina în timp ce războiul este în desfășurare și creșterea presiunii economice asupra Rusiei
- Orice pace durabilă trebuie să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie la masa oricăror discuții de pace.
- În cazul unui acord de pace, liderii europeni vor urmări să descurajeze orice viitoare invazie a Rusiei în Ucraina
- Va exista o „coaliție a celor dispuși” care să apere Ucraina și să garanteze pacea în țară
Concluziile reuniunii prezentate de Keir Starmer
La finalul summit-ului, premierul Keir Starmer a prezentat presei concluziile reuniunii
Starmer spune că „prima prioritate a acestui guvern, a oricărui guvern este securitatea și siguranța poporului britanic pentru a apăra interesul național, în special în aceste vremuri volatile”.
El spune că a convocat întâlnirea de astăzi „pentru a ne uni partenerii în jurul acestui efort de a întări Ucraina și pentru a sprijini o pace dreaptă și durabilă pentru binele nostru tuturor”.
„Punctul nostru de plecare trebuie să fie să punem Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă acum, astfel încât să poată negocia dintr-o poziție de forță”, spune el.
Pe lângă împrumutul de 2,2 miliarde de lire sterline anunțat sâmbătă, Starmer anunță duminică încă 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare a exporturilor din Regatul Unit către Ucraina, permițându-i acestui stat „să cumpere mai mult de 5000 de rachete de apărare aeriană, care vor fi fabricate la Belfast, creând locuri de muncă în sectorul nostru de apărare”.
„Acest lucru va fi vital pentru protejarea infrastructurii critice acum și pentru consolidarea Ucrainei în asigurarea păcii atunci când vine, deoarece trebuie să învățăm din greșelile trecutului. Nu putem accepta un acord slab precum Minsk, pe care Rusia îl poate încălca cu ușurință”, spune el.
Starmer spune că liderii au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și vor insista că Ucraina trebuie să fie la masă pentru orice discuții de pace.
El confirmă planurile de a aduna „o coaliție a celor dispuși” să impună un acord de pace, Regatul Unit urmând să-și asume un rol principal.
Marea Britanie, spune Starmer, este pregătită să susțină acest lucru !”cu cizme la sol și avioane în aer, împreună cu alții”.
În finalul declarației, Starmer respinge sugestia conform căreia SUA este acum un „aliat de neîncredere”, spunând că SUA au fost un aliat de încredere de multe, multe decenii și continuă să fie”.
El spune că discuțiile de astăzi s-au bazat pe faptul că Europa va lucra împreună cu SUA.
Ursula von der Leyen: „să transformăm Ucraina într-un porc spinos din oțel, care nu este digerabil pentru potențialii invadatori”
La sfârșitul summit-ului de la Londra, care a durat două ore și jumătate, președintele Comisiei Europene a fost primul lider european care a venit în fața presei adunate în fața Lancaster House- locul de desfășurare al discuțiilor – pentru a prezenta principalele decizii ale reuniunii.
Ea spune că liderii au avut o „discuție bună și sinceră” despre ce este necesar pentru a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ursula von der Leyen a spus că europenii trebuie să lucreze la „să transforme Ucraina într-un porc spinos din oțel, care nu este digerabil pentru potențialii invadatori”. Expresia a fost folosită acum câteva zile de fostul premier britanic Boris Johnson.
Președintele Comisiei spune că Ucraina are nevoie de „garanții cuprinzătoare de securitate”, care să-i susțină pozițiile economice și militare.
Ursula von der Leyen mai spune că „trebuie urgent să rearmăm Europa”, iar Comisia va propune un plan în acest sens la Consiliul European din 6 martie, deoarece ea spune că „trebuie într-adevăr să intensificăm masiv în apărare”.
„Acum este de maximă importanță să intensificăm investițiile în apărare pentru o perioadă prelungită de timp. Este pentru securitatea Uniunii Europene și pentru că avem nevoie, în mediul geostrategic în care trăim, să ne pregătim pentru ce este mai rău. Prin urmare, trebuie să intensificăm apărarea comună”, spune ea.
Întrebată despre mesajul ei pentru SUA, ea a spus: „Suntem pregătiți, împreună cu dumneavoastră, să apărăm democrația și principiul că există un stat de drept, că nu poți invada… și să-ți agresezi vecinul și nu poți schimba granițele cu forța”.
Mark Rutte: ”Vă rog, să încetăm să bârfim despre ce ar putea sau nu să facă SUA”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost al doilea care a vorbit cu presa după summitul de la Lancaster House.
El spune că a fost „o întâlnire foarte bună”, în care țările europene „au intensificat” promisiunile, atât în ceea ce privește propriile cheltuieli, cât și în sprijinul pentru Ucraina.
El spune că unele țări au făcut deja declarații publice cu privire la creșterea cheltuielilor lor pentru apărare și „Am toate motivele să cred că vor urma mai multe anunțuri”.
„Astăzi, la masă, am auzit noi anunțuri și nu o să vi le spun eu, pentru că trebuie să facă acest lucru ei înșiși, dar aceasta a fost o veste foarte bună, că mai multe țări europene vor crește cheltuielile pentru apărare”, afirmă Mark Rutte.
El notează că nu există încă un acord de pace, dar „trebuie să ne pregătim pentru acel moment și să ne asigurăm că țările europene sunt dispuse să ajute cu garanțiile de securitate”.
Șeful NATO spune că aliații vor „să se asigure că Putin nu va mai încerca niciodată să atace Ucraina”, iar asta „înseamnă că veți avea europeni activi în Ucraina, pentru a ne asigura că pacea este menținută, că este durabilă, că este de durată”.
Întrebat despre comentariile lui Trump de vineri, în care a spus că el crede în Articolul cinci, dar țările baltice se află într-o „zonă dificilă”.
El îl apără cu fermitate pe Trump: ”Am vorbit de multe ori cu președintele Trump. El este un bun prieten. Lucrăm de opt ani împreună. Acum, de patru ani, când a fost președinte pentru prima dată, și am rămas în legătură când a ieșit din biroul președintelui.
Desigur, acum ne-am consultat din nou foarte activ, iar el este total angajat, așa cum a spus de multe ori, cu articolul cinci pentru NATO. Așa că, vă rog, să încetăm să bârfim despre ce ar putea sau nu să facă SUA; sunt în NATO, sunt angajați în NATO, sunt angajați în articolul cinci, asta este ceea ce spun în mod constant”.
Donald Tusk: Vestul nu se va preda șantajului lui Putin
Premierul polonez Donald Tusk a salutat întâlnirea drept „un moment istoric”.
El a precizat că „fără îndoială, știm cine este agresorul și cine este agresat și cine are Europa de partea ei”, confirmând că s-a discutat despre „asumarea mai multor responsabilități” pentru finanțarea militară și apărării de către țările europene.
El a repetat că Polonia este membrul NATO cu cel mai mare procent de investiții în apărare, cu 4,7% din PIB, și a adăugat că este fericit „că tot mai multe țări merg dincolo de cuvinte și declarații… pentru a crește cheltuielile”.
El a respins, de asemenea, orice sugestie privind o ruptură între Europa și SUA, insistând că „nu putem lăsa asta să se întâmple”.
„Din fericire, toți, fără nicio excepție și indiferent de emoțiile pe care le putem simți, dorim ca relațiile noastre transatlantice, UE-SUA, să fie cât mai puternice posibil”, a spus el.
Vorbind despre summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, el a spus că speră că acesta „va trimite un impuls foarte clar, arătându-i lui Putin și Rusiei că nimeni de aici, în vest, nu intenționează să se predea șantajului și agresiunii sale”.
Ilie Bolojan: Nu doar despre garanții pentru Ucraina, ci pentru întregul flanc de est al NATO
Președintele interimar Ilie Bolojan a susținut o declarație de presă după participarea la Summitul liderilor privind Ucraina.
„În această întâlnire, s-au convenit câteva aspecte. Până la realizarea unui armistițiu, menținerea sprijinului militar pentru Ucraina. Se va avea în vedere creșterea bugetelor pentru Apărare”, a transmis președintele interimar duminică seara.
„S-a convenit ca garanțiile de securitate acordate Ucrainei să nu poată fi realizate fără sprijinul SUA. Nu e vorba doar despre garanții pentru Ucraina, ci pentru întregul flanc de est al NATO.
În acest sens se va lucra la un plan comun. Pentru încheierea unui armistițiu, reluarea dialogului Ucraina-SUA ar contribui la încetarea focului. Țările prezente vor avea consultări și până la sfârșitul săptămânii viitoare se vor lua măsuri”, a mai spus Ilie Bolojan.
Participanții la discuțiile de la Londra
La invitația premierului britanic au venit la summit:
(Rândul de jos, de la stânga) Președintele Finlandei, Alexander Stubb, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul britanic, Keir Starmer, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și premierul polonez Donald Tusk.
(Rândul din centru, de la stânga) Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, premierul Canadei, Justin Trudeau și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
(Rândul din spate, de la stânga) Secretarul general al NATO, Mark Rutte, premierul Olandei, Dick Schoof, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, premierul norvegian, Jonas Gahr Store, prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, premierul italian, Giorgia Meloni și ministrul turc de externe, Hakan Fiffair.
„Un moment care apare o dată la o generație pentru securitatea Europei”
Premierul Keir Starmer deschide dezbaterile summit-ului adresându-se celor prezenți. El descrie evenimentul dreput „un moment care apare o dată la o generație pentru securitatea Europei” și adaugă că un rezultat bun de pace pentru Ucraina ar fi, de asemenea, vital pentru securitatea națiunilor de pe întreg continentul.
Keir Starmer face referire, de asemenea, la oamenii care s-au addunat în fața Lancaster House, care au aplaudat în sprijinul Ucrainei – spunând că acest lucru reflectă „puterea sentimentului” pentru Ucraina.
Premierul britanic precizează invitaților că a vorbit mai devreme cu națiunile baltice, deoarece „în mod evident, acestea fac și ele parte din discuția noastră”.
”Rusia vorbește despre pace, dar își continuă agresiunea”
Starmer spune că intenționează să lucreze la un plan pentru Ucraina pentru „apoi să discute despre asta cu SUA și să o ducă mai departe împreună”.
Discuțiile de astăzi se vor concentra pe „cum putem oferi o pace justă și durabilă împreună”, spune el, și cum să sprijinim Ucraina „pentru că, chiar dacă Rusia vorbește despre pace, ei își continuă agresiunea necruțătoare”.
Summitul din Marea Britanie, sub supraveghere atentă a Moscovei
Săptămâna trecută s-a desfășurat exact așa cum a sperat Kremlinul – scenele cu președintele Trump certându-l pe Zelenski la Casa Albă au fost un spectacol perfect pentru Vladimir Putin.
Dar eforturile liderilor europeni de a se ridica la înălțimea evenimentelor, de a depăși diviziunile interne și de a sprijini Ucraina într-un moment de criză diplomatică, sunt în vizorul Kremlinului, deoarece Moscova încearcă să exploateze fracturile dintre aliații occidentali.
Duminică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a semnalat o schimbare retorică izbitoare. El a susținut că timp de 500 de ani, „toate tragediile lumii fie au provenit din Europa, fie au avut loc din cauza politicilor europene”, insistând că americanii nu au jucat niciun rol în „instigarea” conflictelor.
Acest lucru contrazice anii când Kremlin învinuia SUA pentru instabilitatea globală și caracteriza Europa drept un simplu „vasal” al Washington.
Moscova înțelege că Europa se află într-o poziție delicată – încercând să își refacă legăturile cu Trump, de a-și rezolva crizele interne și de a sprijini Ucraina.
Dar dacă Europa se unește și îl convinge pe Trump că are un rol în modelarea viitorului Ucrainei, calea Rusiei de a pune capăt rapid războiului în propriile sale condiții va deveni mult mai complicată.
Starmer și-a cerut scuze față de țările baltice pentru că nu a fost invitate
Înaintea summit-ului găzduit de Leicester House, în apropierea Palatului Buckingham, premierul britanic Keir Starmer a discutat și cu reprezentanții celor trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania.
Președintele lituanian, Gitanas Nausėda, a postat după discuție, spunând că „SUA și Ucraina ar trebui să revină la masa negocierilor, împreună cu europenii”, dar susținând și comentariile lui Tusk de mai devreme privind acordarea de prioritate apărării flancului estic al NATO.
Faptul că balticele nu au fost invitate să participe în persoană la summitul de duminică a stârnit o mică controversă în regiune. Cele trei țări sunt printre primii patru contributori de ajutor pentru Ucraina dacă ajutorul este socotit ca procent din PIB.
Consilierul șef al președintelui lituanian Gitanas Nausėda, Asta Skaisgirytė, a spus că liderii și-au exprimat clar frustrarea în timpul discuției cu premierul britanic.
Asta Skaisgirytė,a declarat pentru radioul lituanian LRT că Starmer și-a început discuția cu scuze, spunând că „data viitoare astfel de lucruri vor fi evitate”.
Skaisgirytė a precizat că la convorbiri au participat și președintele leton Evika Siliņa și președintele estoniei Alar Karis.
(Citește și: ”Val de susținere al liderilor europeni pentru Volodimir Zelenski”)
(Citește și: ”Cristian Grosu / America Ucrainei și Rusia României. La ce ne putem aștepta”)
***
Urmărește-ne pe Google News
