Cristian Grosu și invitații CursDeGuvernare și CRONICILE – Curs de Guvernare au discutat la Bookfest 2026 pe tema „Online volant, imprimere manent – Presa tipărită, ca draft al istoriei”.
Dezbaterea marchează lansarea numărului 70 al publicației, discuția avându-i alături pe: Ana-Maria Stancu, fondator RoboHub,Teodor Baconschi, antropolog, fost ministru de externe, Cristian Diaconescu, diplomat, fost ministru de externe, Gabriel Biriș, partener Biriș Goran, iar moderator a fost jurnalistul Cătălin Striblea.
CRONICILE Curs De Guvernare sunt prezente cu întreaga colecție la standul nr. E13 în cadrul Bookfest 2026, la Romexpo – Pavilionul B2 până duminică, 7 iunie 2026.
Cristian Grosu, redactor șef: „Când am pornit revista am ajuns la concluzia că suntem într-un soi de ev mediu deși suntem extrem de avansați tehnologic: scriem, lansăm idei, ele se duc în mediul online, pur și simplu se topesc în uriașa cantitate de informații sau chiar de junk. Eu am lucrat cu 15 ani în urmă ca jurnalist de investigații și am constatat un lucru, că marile mele investigații care zguduiau guverne de la începutul anilor 2000 nu mai există nicăieri deși ele au fost publicate la momentul respectiv. Singurele locuri unde mai există sunt bibliotecile unde s-au arhivat ziarele tipărite. A doua chestiune, la un moment dat încercând să revizitez analizele făcute pe CursDeGuvernare despre criza din 2008, 2009, 2010 pur și simplu parcă dispăruseră de pe motoarele de căutare. Am constatat că există momente istorice pe care noi le străbatem, scriem despre ele responsabil și ele dispar în online. Am avut revelația că noi ratăm fixarea unor elemente și a unor idei într-o epocă în care te-ai aștepta să fie foarte bine fixate”.
„Altfel, s-ar putea să ne trezim ca într-un viitor nu foarte îndepărtate nu doiar ceea ce scrie și gândim și punem pe online să fie supus unor cenzuri foarte ușor de făcut fiindcă nu vor fi fpăcute de către oameni, vor fi fpăcute de către boți, unde un cuvânt considerat în mod ideologogic potrivit sau nu să blocheze ideile de a merge mai departe.
Ana Maria Stancu: „Când vorbesc despre noile tehnologii încerc să prezint și avantajele dar și riscurile. De exemplu online-ul pentru mine a fost ceva absolut fantastic. Dar e adevărat și că toate platformele pe care scriem și de unde ne tragem informările au început să devină cenzurate și inclusiv platformele de socializare și acolo avem o problemă căci dacă vrei să contești ceva nu mai ai cui să-i spui acest lucru, eu cred foarte mult în automatizare dar cred că trebuie să ai o modalitate de a ajunge la un om care ia decizia respectivă. Legat de cărți, poate este din cauza vârstei noastre, copiii de azi nu sunt obișnuiți cu cărți, deși eu copiilor le dau cărți fiindcă există studii care arată că atunci când citesc din cărți, creierul se dezvoltă într-un mod diferit”.
Legat de stocarea datelor, aceasta a semnalat un lucru care îi creează spaimă, și anume cum poți pierde datele stocate, de exemplu se întâmplă la unele platforme de email unde îți poți pierde accesul la datele stocate dacă ai omis să plătești timp de o lună abonamentul.
De asemenea, trebuie văzute avantajele și dezavantajele fiecărui mediu de comunicare: „Nu uitați că biblioteca din Alexandria era una dintre cele mai fantastice și din nefericire nu a supraviețuit, așa că e bine să avem și o copie digitală și una fizică”.
Teodor Baconschi: „Suntem în situația unei supraabundențe digitale generată comercial de turbocapitaliesmul secolului XXI care nu are sentimente, nu are atașamente și în care trecerea de la revoluția digitalizării la revoluția AI ne pune sub o presiune și mai mare, de aceea în marja unui număr din CRONICILE Curs De Guvernare (ar putea fi abordat) un subiect care privește specia umană. E o problemă la care fiecare societatea trebuie să găsească propriile răspunsuri. E adevărat că să reflectează mult în toate guvernele care se simt provocate de aceste forme de competiție, se refleceaztă la legislații care să moralizeze uzul, să evite abuzul, să se dea niște norme care să salveze substratul etic al interacțiunii dintre om și agenții AI. Aș spune că nu suntem, în această supraabundență digitală, în riscul de a ne pierde memoria, suntem în riscul de a nu putea reinventa la timp o altă finalitate pentru ceea ce numim cultură, cultura era căutarea adevărului. Răspunsul la cum se păstrează ceea ce se pierde, într-adevăr trebuie să denunțăm prejudecata că tot ce e online se prezervă într-un fel de orizont eteric, intabgibuil, imaterial, incoruptibil, din motive cât se poate de prozaice, o platformă dispare, are un ciclu d eviață, o revistă dispare, tot acest ritm capitalist de distrugere creativă afectează și internetul, poate fi limitat zimplu:; facem copii fizice și putem supraviețui unei pene de internet de 3 saptamani și să intrăm cu feștile în biblioteci.”
Cristian Diaconescu: „ Îi mulțumesc lui CG pentru încăpățânarea de a vorbi, a scrie, a accepta pentru informare diverse argumentații. Vă îndemn să citiți pentru a înțelege și din perspectiva unei avriante de răspuns la: cum vei vedea peste 25 de ani ce se întâmplă astăzi? În primul rând mi-aș dori să vezi. În al doilea rând, discuția în ceea ce privește ziua de astăzi e extrem de complicată în impredictibilitatea sa; nu a existat o astfel de situație până în prezent. La începutul anului, premierul canadian a spus că ordinea mondială s-a rupt, marea majoritatea care au privit spre retorica lui la Davos se uitau la media încasărilor celor care participau la Davos. Până la urmă, atunci când se discută despre predictibilitate, ce o să se întâmple peste 25 de ani spunem „o să se întâmple de bine, să nu ne isterizăm, să nu ne îngrijorăm”. Mă credeți sau nu, ba da, și nu e vorba numai de o îngrijorare teoretică : în această perioadă se joacă dur inclusiv în zonele rețelelor sociale, acolo sunt și arme, din acest punct de vedere situația merge înainte fiindcă este eficientă din perspectiva unora. În aceste cărți veți vedea o suită de anticipări care vă pot genera cinbcluzia care după părerea mea este esențială: Cum s-a ajuns aici. Nu a apărut nimic peste noapte, cum nici peste 20 de ani nu se va întâmpla ceva ce astăzi nu se construiește într-un fel sau altul”.
Gabriel Biriș: pentru mine e foarte important să împărtășim celorlalți din cunoașterea noastră pentru a-i ajuta să-și formeze o gândire critică. Nu neapărat ce spun eu sau un alt coleg de-al meu este adevărul absolut dar când vezi o lege sau politică publică care știi de la început că este ok sau că nu este ok cred că trebuie să explicăm într-un mod coerent, profesional, de ce nu e bine, ce deranj o să cauzeze și care e alternativa. M-am ferit de-a lungul timpului să critic ceva fără să ofer alternativă. Cu luni de zile înainte să apară numărul 100 mi-a spus Cristi visător în ce se băga, am zis ești nebun; uite că s-a băgat, că a strâns op echipă din echipa proprie dar și contributori de mare calitate, am avut bucuria să particip de la primul număr și am avut contribuții în toate numerele. Sunt cele mai grele texte pe care le scriu”.
***