România trebuie să-și fixeze ca obiectiv, prin prisma gradului de risc și a ponderii sale, să obțină minimum 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro anunțate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de credite în domeniul apărării, a declarat marți, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu (foto), potrivit Agerpres.
„Cred că din cele 150 de miliarde de euro România trebuie să-și fixeze ca obiectiv – și prin prisma gradului de risc, și prin prisma ponderii sale – să obțină minim 20 de miliarde de euro, fonduri care să ajungă la noi în țară fie printr-o distribuție națională, fie prin posibilitatea de a participa efectiv la competiții europene și automat a reuși să obținem minim această valoare din acest program european ce urmează a fi definit în lunile care urmează”, a declarat Victor Negrescu într-un briefing pentru jurnaliști români.
Cele 150 de miliarde de euro reprezintă componenta de credite cu dobândă redusă care vor fi contractate de Comisia Europeană din planul de 800 de miliarde pentru reînarmarea UE, în care restul de 650 de miliarde de euro ar urma să fie asigurate din investiții naționale, fonduri UE sau mediul privat.
România trebuie să stabilească ce proiecte pune pe masă
Negrescu, care este vicepreședinte al Parlamentului European, a pledat pentru „o strategie eficientă, cu pași bine gândiți” a României, care să stabilească „care sunt proiectele pe care le punem pe masă”, pentru a nu ne regăsi din nou în situația Planului de Redresare și Reziliență Națională, care „nu s-a scris bine”.
„Noi trebuie să gândim încă de acum, avem acest proces de consultare publică, să implicăm și companiile de resort și din zona publică, și din zona privată și să punem acele proiecte pe masă și doar așa vom putea obține bani acum”, a mai afirmat Negrescu.
El a explicat că tratatele europene specifică foarte clar ce tipuri de finanțări sunt eligibile din bani europeni și că este vorba „în general de capacități de producție și tot ce înseamnă zona de tehnologie duală”.
„De aceea, de exemplu, au fost dronele evocate ca fiind eligibile. Cumpărarea de echipament militar presupune o atenție sporită la aceste tratate europene. S-au făcut niște modificări de regulamente, dar nu toate categoriile de echipamente militare este posibil să fie cumpărate astăzi din bani europeni”, a atras el atenția.
Capacități de producție și sisteme comune
„Eu cred că Europa trebuie să investească în capacități industriale mai mult decât în achiziții și cred, de asemenea, că trebuie să avem sisteme comune. Cu cât există o interconectare mai mare, o interdependență mai mare între statele membre, cu atât garanțiile de securitate comune vor viza mai mult toate state”, a afirmat Negrescu.
El a mai pledat și ca statele terțe să poată fi eligibile în proiectele din ReArm Europe, „dar doar în măsura în care și acele state vor cofinanța acest fond”.
Negrescu a mai afirmat că în prezent nu este fixat un orizont de așteptare pentru predarea proiectelor, dar că se așteaptă ca, în perspectiva summitului NATO din vară de la Haga, să apară mai multe detalii.
„Probabil după acel summit o să intrăm deja în linie dreaptă în creionarea acestor programe de înzestrare și dezvoltare a industriei militare europene. Deci mai avem, în opinia mea, undeva la trei luni de reflecție, unde trebuie să gândim aceste lucruri până vom intra într-un scadențar pe care Comisia Europeană îl va prezenta. Aceste trei luni sunt cruciale în a identifica proiectele și atrage investitorii, pentru că e o bătălie mare la nivel european în a convinge companiile de resort care au o tehnologie militară să investească în propriile țări”, a pledat vicepreședintele PE.
(Citește și: ”Ursula von der Leyen: Ceva fundamental s-a schimbat în sfera geopolitică – democrația, libertatea și statul de drept sunt sub amenințare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
