luni

23 mai, 2022

Variantele României cu FMI: acord preventiv cu reforme, sau reforme structurale pe bani.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 octombrie, 2015

fmi-Misiunea tehnică a FMI a plecat săptămâna trecută de la Bucureşti şi urmează să revină în România abia în primăvara anului viitor.
În timp ce reprezentanţii Fondului, şi nu numai, atrag atenţia asupra nevoii României de a finaliza reformele structurale cu care a rămas restantă, Guvernul ar prefera ca relaţia cu Fondul să se rezume la un „buffer” de bani pus la dispoziţie necondiţionat, pentru zile negre, fără angajamente de reforme. FMI are și o altă ofertă: dacă nu reforme în cadrul unui acord preventiv, atunci mai există opțiunea reformelor pe credit. Reforme care nu pot fi amânate la infinit. 

***

Potrivit unor surse din Ministerul de Finanțe, un „upgrade” a relaţiilor cu Fondul nu pare a fi în cărţi, însă FMI pune la dispoziţia statelor interesate un program special destinat finalizării reformelor structurale – un program pe bani, în cazul că guvernul nu vrea să se angajeze la un acord preventiv care presupune și reforme structurale.


Subiectul unui nou acord a devenit unul extrem de sensibil după ce reprezentanţii Fondului au spulberat iluziile Guvernului de a solicita așa numitul ”program flexibil” program mai flexibil, pe model polonez. O cerere oficială în acest sens ar putea fi refuzată.

1- Acordul Preventiv – Mesajele de la plecare: România ezită în fața reformelor structurale

Din discuţiile din Parlament reise că Fondul nu ar fi dispus să încheie niciun fel de acord cu România, din cauza divergenţelor de opinie cu privire la respectarea ţintelor de deficit, dar şi a modului în care s-a încheiat acordul precedent.

„FMI a spus că nu e posibil un acord, pentru că există diferenţe foarte mari între guvern şi Fond, pentru că acest ultim acord nu s-a încheiat cu succes, pentru că Guvernul nu a respectat foarte multe lucruri cuprinse în acord, reforme structurale în companii. (…) Fondul nu poate încheia un acord atâta timp cât este o diferenţă foarte mare între poziţia FMI şi Guvern”, a declarat liberalul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe, în urma întâlnirii dintre reprezentanţii FMI şi parlamentarii din comisiile de buget-finanţe.

Parlamentarii PSD s-au arătat mai optimişti şi au precizat că Fondul a indicat existenţa unor obstacole, însă acestea ar putea fi depăşite.


De altfel, în declaraţiile transmise de şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter, la finalul vizitei, se arată că, pe lângă temerile legate de ţinta de deficit pentru următorii doi ani, Fondul apreciază drept „esenţială” accelerarea reformelor structurale.

2- EFF – un program FMI destinat exclusiv reformelor structurale: Reforme pe bani 

În acest sens, FMI pune la dispoziţia statelor interesate un alt tip de program, destinat exclusiv reducerii decalajelor produse de lipsa reformelor structurale. Programul nu este unul de tip preventiv. Acesta vizează un împrumut pe termen mediu pentru realizarea reformele structurale.

Atunci când un stat se confruntă cu dificultăţi serioase a balanţei de plăţi pe termen mediu, pe fondul unor slăbiciuni legate de lipsa reformelor structurale, FMI poate sprijini acel stat cu ajutorul unui program numit Extended Fund Facility (EFF), potrivit informaţiilor publice disponibile pe site-ul Fondului.

Spre deosebire de asistenţa oferită în cadrul programelor de tip stand-by, asistenţa din cadrul acestui acord se caracterizează printr-o relaţie mai lungă, pentru a ajuta statele să implementeze pe termen mediu reforme structurale, perioada de restituire a împrumutului fiind mai lungă„, potrivit sursei sitate.

Când o ţară se împrumută de la FMI, autorităţile se angajează să adopte politici menite să rezolve anumite probleme economice sau structurale.

„Sub EFF, aceste angajamente, inclusiv condiţionările specifice, trebuie să fie puternic orientate către reformele structurale menite să adreseze slăbiciunile instituţionale sau economice, în plus faţă de politicile menite să asigure stabilitatea macroeconomică”, reiese din informaţiile publice.

3- Flexible credit line : România nu se califică

La ora actuală, România are posibilitatea de a accesa un program similar celui încheiat la finele lunii septembrie, nu însă un „upgrade” al acestuia, adică un program de tip Flexible credit Line. Ţările care se califică pentru acest tip de acord au posibilitatea să tragă oricând tranşe din linia de credit acordată sau să trateze acordul ca unul de tip preventiv.

România nu îndeplineşte însă criteriile necesare încheierii unui astfel de acord. Acestea sunt foarte stricte şi servesc pentru a arăta încrederea FMI în politicile economice ale statului partener şi în abilitatea acestuia să adopte măsuri corective în caz de necesitate.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Criteriile de calificare pentru o relaţie de tip Flexible credit Line sunt:

  • Poziţie externă sustenabilă;
  • Conturi de capital dominate de fluxurile private;
  • Un istoric al accesului pe pieţele internaţionale de capital;
  • Finanţe publice sănătoase, inclusiv o datorie publică sustenabilă;
  • Inflaţie redusă şi stabilă;
  • Sistem fiscal consolidat şi absenţa problemelor de solvabilitate care ar putea afecta stabilitatea sistemică;
  • Sistem de supraveghere eficientă a sectorului financiar;
  • Integritatea şi transparenţa datelor.

România are de ales :

  • la opțiunea programului flexibil nu se califică,
  • EFF e pentru reforme structurale pe bani,
  • iar acordul preventiv cu angajamente de reforme nu are sprijin politic.

Mai există și o a patra opțiune: BNR să preia rolul de monitirizare al FMI. Rămâne întrebarea cât de eficient o poate face în fața deciziei politice din economie.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: