Valoarea adăugată economiei europene de totalitatea IMM-urilor active pe piața unică, în termeni reali, a scăzut cel mai probabil cu 1% în 2024, după o altă scădere anuală de 1,6% în 2023, arată datele preliminare ale Comisiei Europene, incluse în raportul anual privind piața unică publicat de executivul european.
Evoluția este una îngrijorătoare în condițiile în care 99,8% din firmele înregistrate în Europa sunt catalogate drept întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), ceea ce, natural, le face cel mai mare angajator la nivel comunitar.
Mai mult, productivitatea IMM-urilor se află pe o tendință descendentă multianuală:
în 2008, productivitatea IMM-urilor era la un nivel de aproximativ 68% din productivitatea raportată de companiile mari, conform datelor Comisiei Europene, în timp ce în 2024 productivitatea IMM-urilor, comparativ cu marile companii, a fost de doar 60%.
Explicațiile pentru scăderea productivității: lista de probleme a IMM-urilor
În cazul IMM-urilor și companiilor mari, această productivitate reflectă eficiența cu care resursele (capital, forță de muncă, tehnologii etc.) sunt utilizate pentru a produce bunuri și servicii și pentru a „servisa” clienți. Diferența dintre IMM-uri și companiile mari sugerează că firmele mari sunt mai eficiente în utilizarea resurselor disponibile, ceea ce poate fi legat de faptul că:
1, firmele mari pot produce mai mult cu costuri mai mici per unitate,
2, acces la tehnologii mai avansate sau procese optimizate,
3, mai multe investiții în cercetare și dezvoltare,
4, mai puține constrângeri financiare sau birocratice comparativ cu IMM-urile.
Cu toate acestea, Comisia arată în raportul său anual privind piața unică că majoritatea companiilor europene cu creștere rapidă și productivitate ridicată sunt IMM-uri. Potrivit datelor Comisiei, microîntreprinderile cu sub 10 angajați au creat aproape 4 milioane de locuri de muncă în ultimii trei ani, iar în 11 din 14 ecosisteme industriale, creșterea ocupării în IMM-uri a depășit cea din marile companii în 2023.
Conform Comisiei, IMM-urile se confruntă cu 4 mari „provocări”:
1, Bariere de reglementare sau povară administrative,
2, Întârzieri la plăți,
3, Accesul la finanțare,
4, Lipsa calificărilor angajaților.
Sondajele Comisiei arată că 35% dintre IMM-uri consideră procedurile administrative și juridice drept un obstacol cheie în implementarea măsurilor de eficientizare a consumului de resurse, iar accesul la personal calificat este problema principală pentru 29% dintre ele. De asemenea, situația plăților în Europa se înrăutățește: termenul mediu de plată în tranzacțiile B2B (business-to-business) a crescut de la 52 de zile (2022) la 62 de zile (2024).
„Lipsa dinamismului în segmentul IMM-urilor reflectă nu doar creșterea economică lentă, ci și faptul că extinderea afacerilor a devenit mai dificilă”, potrivit Comisiei.
Tăierile de reglementări și cerințe de raportare ar trebui să ducă la economii de 37,5 miliarde de euro pentru companiile europene
Comisia Europeană și-a prezentat miercuri prezentat planurile sale de a inversa declinul industrial din UE și de a accelera eforturile de a concura cu Statele Unite și China în domenii noi, precum inteligența artificială, precum și de a reduce costurile energetice și birocrația. Planul promite relaxări suplimentare ale reglementărilor, în special pentru IMM-uri.
Comisia afirmă că acesta va fi primul dintr-o serie de pachete de relaxare a reglementărilor, menite să reducă sarcina de raportare cu cel puțin 25% și, pentru firmele mai mici, cu cel puțin 35%.
Comisia estimează că aceste companii vor economisi astfel 37,5 miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani.
Foaia de parcurs a Busolei Competitivității include, de asemenea, o propunere de a favoriza companiile europene în licitațiile pentru achiziții publice, precum și o propunere ca Comisia Europeană să coordoneze politicile naționale în infrastructura energetică, precum rețelele electrice și de depozitare a energiei.
Stéphane Séjourné, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisar responsabil pentru strategia industrială a UE, a declarat într-un interviu exclusiv acordat CursDeGuvernare.ro că Europa trebuie să aibă o politică industrială pentru IMM-uri, pentru întreprinderile medii și favorabilă piețelor europene.
„IMM-urile trebuie să continue să funcționeze și să însuflețească teritoriile și bogăția modelului european. Mă refer la flexibilitate. IMM-urile au această capacitate de flexibilitate foarte mare, care a permis și reziliența modelului economic european în perioadele de criză. Acesta s-a adaptat foarte ușor în timpul războiului din Ucraina, de exemplu. Acest lucru este explicat de acest țesut de întreprinderi, de IMM-uri. Deci e o forță aici și cred că trebuie să avem o politică care să sprijine ambele tipuri de companii”, a afirmat Séjourné.
Piața internă este esența UE, dar reglementările țin pe loc integrarea economică
Raportul Comisiei mai identifică și o tendință de creștere a barierelor comerciale din piața internă, pilon al integrării economice la nivel european.
În plus, două treimi dintre companiile europene se consideră împiedicate să investească din cauza reglementărilor excesive, iar 41% dintre companii consideră că povara reglementării crescute reprezintă principalul factor de risc care afectează negativ atractivitatea UE ca locație pentru investiții directe străine (FDI).
Acest lucru explică scăderea semnificativă a cotei UE din fluxurile globale anuale de FDI, de la 36% (2019) la 4% (2023).
(Citește și: ”ECOFIN: Îngrijorări tot mai mari cu privire la rolul UE în lume – Accentul se mută pe dereglementare, prețuri energetice, înarmare și Raportul Draghi”)
***