fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

de Valentin Naumescu 21.6.2017

Puncte cheie:

  • Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema relaţiilor cu SUA. La mult aşteptata conferinţă de presă care a urmat ȋntâlnirii cu Preşedintele Iohannis, cancelarul german nu a spus niciun cuvânt pozitiv sau ȋncurajator pe tema colaborării cu administraţia Trump, ȋn pofida entuziasmului proamerican evident al oaspetelui ei şi a ȋntrebărilor insistente ale jurnaliştilor, care au ridicat mingea la fileu de câteva ori, după modelul „Trump – garanţii art. 5”, care a funcţionat (până la urmă) la Washington.

    N-a mers. Ba mai mult, gazda a reiterat că la „la nivelul UE, am discutat să avem o colaborare mai strânsă ȋn domeniul apărării, vrem un rol mai activ ȋn NATO (n.a.: asta ȋnseamnă, indirect, autonomizarea de Statele Unite)”, menţionând chiar şi controversele legate de denunţarea unilaterală a Acordului climatic de la Paris, de către Preşedintele Trump;

  • Ȋn schimb, Angela Merkel s-a arătat foarte interesată, pe dimensiunea bilaterală, de ȋntărirea cooperării Germaniei cu România ȋn cadrul Uniunii Europene, ȋn contextul cunoscut al crizei migraţiei, al procedurii de infringement deschise de Comisia Europeană ȋmpotriva Ungariei, Poloniei şi Cehiei, al Brexitului, al reformei viitoare a Uniunii, al relaţiilor complicate cu Rusia ȋn Vecinătatea Estică etc.;

  • Ştim că Angela Merkel, ca opţiune personală, este o susţinătoare a NATO şi a unei relaţii transatlantice puternice. A spus-o de multe ori, ȋn trecut. Este o est-germană din generaţia celor care au urât ocupaţia sovietică şi au visat ȋn tăcere, decenii la rând, la democraţia liberală a Occidentului şi la apropierea de Statele Unite. Ȋn discuţiile fără presă cu Preşedintele Iohannis, au „căzut de acord că relaţia cu SUA este importantă pentru UE şi invers”, potrivit declaraţiilor lui Klaus Iohannis. Atunci cum se face că, la conferinţa de presă, doamna cancelar s-a abţinut de la a face declaraţii ȋn acest sens? Explicaţia, aşa cum vom vedea, ţine de opinia publică germană şi vest-europeană, din ce ȋn ce mai „americano-sceptică”, şi ȋnainte de Trump, dar mai ales după instalarea şi primele gesturi ale Preşedintelui Trump, dar ţine şi de reticenţa nucleului franco-german (greşită, ȋn opinia mea) de a mai accepta ideea de protecţie americană asupra Europei;

  • Prin seria ȋntâlnirilor cu liderii celor trei mari puteri occidentale, Preşedintele Iohannis obţine consolidări importante ȋn relaţiile cu Statele Unite, Germania, Franţa. România s-a profilat corect ȋn politica externă şi a câştigat identitate ȋn sistemul occidental, ȋntr-un moment de criză europeană şi transatlantică. Păcat că acasă, politica internă e un dezastru continuu…

*

Passau este ȋn inima (catolică) a Europei Centrale, chiar la ȋntâlnirea Bavariei cu Austria, care ȋncepe o sută de metri mai sus de casa ȋn care locuiesc, pe aceeaşi stradă. Ca orice oraş de frontieră, cu o istorie mustind de repere, care uneşte imperii, culturi şi zone de influenţă diferite, „oraşul de pe trei râuri” ȋşi are farmecul şi simbolismul lui subtile, adânc ȋnrădăcinate ȋn fundaţia complicată, mereu plină de drame şi de neprevăzut, a Mitteleuropa. Oraşul, nu mai mare decât Turda de la noi, are o universitate ȋnfloritoare, care a crescut de la 9000 la 12000 de studenţi ȋn ultimii trei ani.

Din zona absolut magnifică, atât de liniştită ȋn aparenţă şi totuşi atât de impunătoare, de imprevizibilă şi de ameninţătoare (teribile inundaţii acoperă Oraşul Vechi, odată la câţiva ani), din punctul confluenţei celor trei mari râuri, distinct colorate (Dunărea albastră, Innul gri şi Ilzul negru), privind spre castelul de secol XV unde a fost ȋntemniţat prizonierul Charles de Gaulle, la finele Primului Război Mondial, spre hotelul faimos unde trăgea ȋmpărăteasa Sisi (al cărei apartament se păstrează) sau spre dealurile Austriei ȋnvecinate, totul pare oarecum familiar, amintind de dealurile Transilvaniei şi de o parte din arhitectura de burg central-european pe care o regăsim şi ȋn Arcul Carpatic, şi totuşi atât de diferit şi de prosper, lipsit de traumele comunismului şi de crisparea nervoasă, uneori isterică, din spaţiul românesc.

De aici, de la catedra de Studii Europene, vizita lui Klaus Iohannis ȋn Germania s-a văzut calm, relaxat, ȋn tonuri corect proporţionate, fără reţinerile de altă dată (cei de aici sunt tineri, ȋn jur de 40 de ani sau mai puţin), fără exagerări şi fără entuziasm, ca o normalitate ȋn cadrul Uniunii, concentrat cel mai bine ȋn fraza-cheie: „bine că putem conta pe România ȋn reformele care se prefigurează ȋn Uniunea Europeană”. Vocile mai excentrice s-au văzut nevoite să puncteze: „bine că n-aţi luat-o razna şi nu v-au apucat şi pe voi prostiile lui Orbán…” Zâmbesc. Privesc pe fereastră şi văd, pe malul Innului, un monument dedicat victimelor naţional-socialismului, nişte ţepe mari de fier, ruginite, urlând spre cerul senin, de vară. Mă abţin, dar gândesc: „ei, dar şi mai bine că n-aţi luat-o voi razna. Nu că n-aţi avea oarece experienţă…”

Ȋn mare parte, a reuşit aşadar şi vizita la Berlin. Poate nu atât de spectaculos ca cea de la Washington (oricum, Merkel nu e un showman imprevizibil, ca Trump), dar a fost, ȋn ansamblu, OK. Dacă ieşea şi o declaraţie pro-atlantistă a cancelarului, ȋn prezenţa Preşedintelui României, mai că puteam spune, plini de mândrie, că am contribuit la refacerea punţilor fracturate ȋntre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Dar Merkel ştie bine ce face şi ce spune, abţinându-se de la orice cuvânt pozitiv sau ȋncurajator ȋn relaţia cu administraţia Trump. Cum opţiunea ei personală a fost şi a rămas pro-NATO, singura explicaţie rezonabilă a refuzului de a face o minimă declaraţie proamericană, aproape cerută de presă, constă ȋn reticenţa tot mai mare a germanilor şi vest-europenilor la ideea supremaţiei politice a Statelor Unite ȋn Europa, chiar dacă aceasta a ȋnsemnat, după 1945, garantarea securităţii democraţiilor liberale. Cu alte cuvinte, Merkel ştia că o astfel de declaraţie nu i-ar fi adus niciun beneficiu electoral, ci dimpotrivă. Pe termen lung, o astfel de constatare nu e deloc de bun augur ȋn politica Europei.

Vizita a fost un succes pe dimensiunea bilaterală, fiind clar că Angela Merkel contează pe apropierea şi sprijinul României, ȋn discuţiile complicate care vor urma ȋn Uniunea Europeană, pe tot felul de dosare: Brexitul, criza migraţiei, reforma UE, răspunsul ferm pe care Uniunea vrea să-l dea ţărilor care nu aplică deciziile şi politicile comune (sancţionarea la capitolul fonduri europene), configurarea proiectului Apărării Europene etc.

România a realizat ceva remarcabil ȋn politica externă, ȋntr-un interval de două săptămâni: şi-a creat un profil internaţional bidimensional, puternic proamerican şi proeuropean ȋn acelaşi timp, cum puţine ţări de dimensiuni semnificative din UE mai au ȋn acest moment. Chiar dacă, aşa cum spuneam ȋntr-un articol recent, acest profil ambivalent va fi greu de păstrat ȋn viitor, ȋmpotriva unor presiuni politice dintr-o direcţie sau din alta, definirea şi afirmarea statutului nostru de placă turnantă ȋntre Washington şi Berlin face din România una din ţările poziţionate cel mai corect din regiunea noastră, spre iritarea tuturor susţinătorilor politicii dezbinatoare a Rusiei, recunoscuţi sau acoperiţi.

Dar, cum nimic nu poate fi perfect, iată că politica internă ne trădează din nou. Lideri politici de doi bani aruncă ȋn derizoriu această ofensivă politico-diplomatică inspirată a Preşedintelui Iohannis, scoţând la suprafaţă ȋntreaga neseriozitate, mizerie şi micime a partidelor şi vieţii politice de la Bucureşti.

Nu ştie ea, Dunărea, după ce iese ȋntărită de la Passau şi ȋşi continuă curgerea maiestuoasă spre Europa Centrală şi spre Marea Neagră, peste ce va da mai ȋn jos, la vale…

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.6.2017

Un raspuns

  1. Gabe
    22.6.2017, 9:56 am

    Din punctul meu de vedere garnitura de politicieni germani e la fel de slaba ca cea din Romania, pastrand desigur proportiile.
    “Mutti Merkel” a mai facut greseli in trecutul apropiat, cel mai mare impact avand politica de “abstinenta financiara” (dictata de amintirile Republicii de la Weimar) in conditiile in care peste ocean aveam QE-uri nenumarate. Desigur ca discutia este mai fina in detalii decat permit cateva randuri de text, dar incapatanarea a ramas caracteristica pricipala a pozitiei ei de atunci. Azi e pe dos si culmea, ea beneficiaza de acest lucru. Fara remuscari!
    In ceea ce priveste politica de emigratie, aceasta nu a facut, dupa stiinta mea, subiectul tratatelor de aderare si e firesc ca unele tari sa aiba puncte de vedere diferite. Mai cu seama ca ele se bazeaza pe realitati pe care le putem vedea aproape zilnic la TV. Tarile din est au probleme ce tin de competitivitatea economica fata de cele din vest si o problema de coeziune sociala (mostenita istoric), dar asta nu inseamna ca trebuie etichetate ca total nebune pentru refuzul cotelor de emigranti. In loc ca politica europeana (acum cu tenta germana) sa tina cont de aceste particularitati, doamna Merkel care-i invita pe musulmani fara sa se consulte cu tarile din est sau cu cineva(oricine), acum cauta sa “exporte” problemele catre est. Probabil ca substratul e doar unul economic, nu o vad capabila de adancimi mai mari. Daca majoritatea se va intoarce, sunt convins ca si dna Merkel va face pirueta. Nu pare sa fie omul principiilor absolute decat in raport cu estul.
    Dl. Iohannis a facut ce trebuia, D-na Merkel a facut ce crede ea de cuvinta. Doar ca de la est inadecvarea Dnei Merkel e ceea ce se observa pregnant. Si daca tot vorbim de istorie sunt curios ce cred germanii ca ar fi facut Helmut Kohl sau Helmut Schmidt in politicile de emigrare sau sentimentul “anti-american”(poate isi aduc aminte de criza pershing si de joska fischer). Din pacate ei au de ales intre Merkel si Schultz.
    Cat despre noi…probabil ca acum stam inca bine, in cateva luni vom fi din nou la mana apusului incapabili sa intelegem “politica” dincolo de limitele judetului Teleorman..

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de decese înregistrat în luna iunie din ultimii 10 ani

Mariana Bechir

În luna iunie, în România au decedat 21.073 de persoane, cu 824 mai multe decât în luna mai şi cu 544 mai multe decât în… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Proiect de HG: Lista bolilor contagioase ce impun izolarea bolnavului

Vladimir Ionescu

Guvernul a întocmit lista de boli infecțioase pentru care se poate institui izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome. Bolile contagioase vizate au fost stabilite… Mai mult

Stiri

3.000 de protestatari arestați în Belarus: Lukașenko acuză amestecul Cehiei în organizarea de proteste

Iulian Soare

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. În urma… Mai mult

Europa

Olaf Scholz, varianta social-democraților germani pentru postul de cancelar

Iulian Soare

Social-democrații germani l-au propus luni pe Olaf Scholz, ministrul de finanțe și cel mai popular politician al partidului, să îi succeadă cancelarei Angela Merkel la… Mai mult