fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

Finanţarea României. De unde bani de creştere

Valentin Lazea: Se neglijează sursele de bani mai dificil de accesat

de Valentin Lazea 17.1.2012

Campania Cum ieşim din lumea a doua porneşte cu problema resurselor: Finanţarea României. De unde bani de creştere.

Modelul general – creştere prin împrumuturi – este compromis de limitarea drastică a deficitelor. Modelul local – finanţarea consumului intern cu banii emigraţilor şi de “creditul cu buletinul” – e de domeniul copilăriei noastre europene.

Patru economişti vorbesc pe această temă: pe ce butoane ar trebui să apese decidenţii României, în tentativa de-a asigura finaţarea creşterii economice şi evitarea blocajelor, în condiţiile în care opţiunile nu mai sunt la fel de numeroase ca altădată. (REDACŢIA)

(FOTO: Agerpres)

Astăzi, Valentin Lazea – economistul-şef al Băncii Naţionale a României:

Este clar că modelul de creştere adoptat de România în 2007-2008 – cu Investiţii Străine Directe (ISD) care se duceau în principal în sectoarele neexportabile (non-tradables), cu remiteri ale lucrătorilor români din străinătate care finanţau în principal consumul celor rămaşi acasă şi cu deficite bugetare mari, cauzate tot de un consum în exces – nu mai este posibil.

Vorbim aici atât de cantitate –ISD de circa 9 miliarde euro/an,în perioada de boom economic faţă de circa 2 miliarde euro/an în prezent, remiteri ale lucrătorilor de aproape 6 miliarde euro/an în 2007-2008, faţă de circa 2,5 miliarde euro/an în prezent, deficit bugetar de aproape 6% atunci, faţă de 4,4% actualmente –cât mai ales de calitatea utilizării fondurilor.

Noul model economic presupune o atragere mult mai bună a fondurilor europene (structurale şi agricole), care împreună pot reprezenta circa 5,5-6,5 miliarde euro/an până în 2020 şi alocarea lor cu precădere pentru îmbunătăţirea infrastructurii; atragerea ISD îndeosebi în domeniile exportabile (tradables), ceea ce înseamnă nu numai industria, ci şi servicii de tipul turismului sau transportului internaţional, totul subsumat unei strategii de creştere bazate în mare măsură pe export.

Atragerea capitalului străin ar trebui să se bazeze nu numai pe o impozitare relativ scăzută şi pe ieftinătatea forţei de muncă, ci şi pe alţi factori, precum o infrastructură bună şi o forţă de muncă mai bine educată. Dar, pentru aceasta trebuie depăşite o serie de obstacole instituţionale şi administrative.

1. În primul rând, atragerea mult îmbunătăţită de fonduri europene depinde de:

  • selectarea centralizată a proiectelor cu cea mai mare valoare adaugată;
  • eliminarea consultanţilor care şi-au dovedit incapacitatea de a livra proiecte bancabile;
  • o mai mare implicare cu fonduri proprii a beneficiarilor de proiecte (în cazul primăriilor, taxarea suplimentară a proprietăţilor poate genera astfel de fonduri proprii);
  • o păstrare mai îndelungată a personalului Autorităţilor de Management;
  • o interferenţă mai mică a autorităţilor de audit în blocarea proiectelor etc. Progresele evidente din ultimul an în aceste direcţii trebuie continuate.

2. În al doilea rând, este important să li se deschidă investitorilor străini oportunităţi de a investi în sectoare cu potenţial de export, în care accesul le-a fost în mare măsură îngrădit până în prezent, precum turismul.

Concret, ar trebui ca entităţile care au preluat cu titlu gratuit în administrare active de la stat în domeniul turismului şi nu au făcut practic nimic în ultimii cincisprezece ani pentru a le moderniza, să fie obligate să le restituie statului, iar acesta să caute investitori internaţionali. Având o cu totul altă politică faţă de investitorii străini, Bulgaria generează anual un surplus extern din turism de circa 4% din PIB, în timp ce România înregistrează un deficit extern din turism de circa 0,2% din PIB.

3. În al treilea rând, băncile s-ar putea implica mai puternic în administrarea banilor trimişi de lucrătorii români din străinătate, punându-i la lucru în investiţii productive.

4. Nu în ultimul rând, reforma învăţământului ar trebui să-şi arate roadele, eliminând “fabricile de produs diplome pe bandă rulantă”.

Conform unor estimări preliminare, fondurile structurale şi de coeziune alocate României în perioada 2014-2020 ar putea ajunge la aproximativ 3,5 miliarde euro/an, la care s-ar putea adăuga fonduri de aproape 3 miliarde euro/an în cadrul Politicii Agricole Comune. La o rată de absorbţie de 80 la sută s-ar putea atrage circa 5,5 miliarde euro anual.

5. Totodată, România ar trebui să rămână prezentă, an de an, pe pieţele internaţionale ale obligaţiunilor suverane, scop în care trebuie să-si menţină echilibrele macroeconomice cu greu recâştigate, precum şi o relaţie bună cu FMI şi cu Comisia Europeană. Ultimul lucru de care ar avea nevoie ţara ar fi un derapaj populist de genul celui din Ungaria. În general, ataşamentul la proiectul european ar trebui să se întărească, deoarece în lumea globalizată de astăzi miza pe existenţa autarhică nu mai constituie o opţiune viabilă.

6. România mai dispune de o “mină de aur” neexploatată, sub forma certificatelor de CO2 care, conform Protocolului de la Kyoto, mai pot fi vândute doar în acest an (2012), urmând ca din 2013 să se aplice un nou sistem de cote. Este regretabil faptul că dintr-un potenţial de aproape 2 miliarde euro, până în prezent nu a fost încasat nici măcar un eurocent, iar continuarea Protocolului dupa anul 2012 este supusă incertitudinilor.

În concluzie, există câteva surse potenţiale de bani (fondurile europene, încasările din turismul internaţional, vânzarea de certificate de CO2) care, fiecare, pot aduce miliarde de euro pe an.

Pentru acestea însă trebuie să se schimbe atitudinea prevalentă, de dezinteres şi de neglijare a surselor mai dificil de accesat. Acest lucru se va întâmpla însă, deoarece banii uşor accesibili s-au cam terminat.

(Valentin Lazea este economist-şef al Băncii Naţionale a României)

(Mâine, Daniel Dăianu: Dezvoltarea economică cere să folosesti şi “sa învingi” pieţele!)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.1.2012

3 comentarii

  1. Cum se poate ieşi din criză: "Se neglijează sursele de bani mai dificil de accesat" | eZilnic.net
    17.1.2012, 10:26 pm

    […] “Este clar că modelul de creştere adoptat de România în 2007-2008 – cu Investiţii Străine Directe (ISD) care se duceau în principal în sectoarele neexportabile (non-tradables), cu remiteri ale lucrătorilor români din străinătate care finanţau în principal consumul celor rămaşi acasă şi cu deficite bugetare mari, cauzate tot de un consum în exces – nu mai este posibil”, spune economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, citat de cursdeguvernare.ro. […]

  2. Ionita Ion
    18.1.2012, 8:41 am

    Mai exista o sursa cu un mare potential: eliminarea infractiunilor din economie, din administratie.
    Miliarde de euro sunt insusite in mod fraudulos de ,,baietii destepti”. Apoi gasirea unor modalitati,cu respectarea legislatiei europene, prin care resursele naturale ale tarii cedate, pe baza de comisioane, strainilor sa fie preluate de statatul roman. Atentie la privatizarile paguboase facute si la cele care se intentioneaza in continuare (ca o ultima teapa pe care intentioneaza sa o dea cei care vor parasi scena politica, functiile din administratie). Nici o tara care se respecta nu si-a vândut strainilor resursele naturale
    Ce se intentioneaza cu cele 6000 de tone de aur?

  3. ValeriuP
    18.1.2012, 8:58 am

    Mai exista o sursa de bani. Recuperarea, macar acolo unde e vorba de sume mari a banilor drenati prin companiile de stat. Guvernul a anuntat ca iarta CFR de 1 miliard de euro, dar banii aia nu sunt toti pierderi curate. Banii aia au ajuns la firmele care capuseaza CFR-ul de 20 de ani incoace.
    Acolo, la companiile de stat se pierd multi bani, poate mai mult decat toate fondurile europene absorbite intr-un an.

    Domnule Lazea, ce parere are BNR despre o eventuala amnistie fiscala pentru cei care si-ar putea repatria banii din bancile de afara? Ar fi oportuna o astfel de amnistie?

Lăsați un comentariu


Stiri

Și Cluj-Napoca intră în scenariul roșu; județul Alba, primul care a depășit incidența de 3 cazuri Covid la 1.000 de locuitori

Vladimir Ionescu

Cluj-Napoca, al doilea oraș al României ca populație intră din noaptea de marți spre miercuri pe codul roșu al restricțiilor anti-coronavirus. La fel ca și… Mai mult

Stiri

Florin Iordache, ales de Parlament președinte al Consiliului legislativ

Razvan Diaconu

Deputatul PSD Florin Iordache a fost votat marți de Parlament în funcția de președinte al Consiliului legislativ. Pentru numire au votat 185 de deputați și… Mai mult

Stiri

Rusia acuză SUA că orchestrează o revoluţie în Republica Moldova

Razvan Diaconu

Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse a acuzat marţi SUA că vor să instige la o revoluţie în Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidenţiale… Mai mult

Europa

Vânzarea de cetățenii – Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva Maltei și Ciprului

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți procedura de infringement împotriva Ciprului și Maltei, prin emiterea de scrisori de punere în întârziere cu privire la sistemele de… Mai mult

Stiri

Conferința națională RBL: Face to face cu viitorul

Advertor Point

Lumea, așa cum o știam, a suferit transformări majore! Suntem înconjurați de incertitudine și volatilitate. Avem însă la dispoziție instrumente și ancore care să ne… Mai mult

Stiri

DNA a cerut ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu – acuzațiile: luare de mită, trafic de influență

Vladimir Ionescu

DNA anunță că a solicitat Parlamentului ridicarea imunității unui deputat acuzat de trafic de influență și luare de mită în formă continuată, în perioada în… Mai mult

Stiri

NATO va construi un centru spațial în Ramstein, Germania

Razvan Diaconu

Statele membre NATO urmează să anunțe joi construirea unui nou centru spațial, în Germania, transmite Deutsche Welle. Din această bază vor fi monitorizați și, ulterior,… Mai mult