Forumul judecătorilor avertizează că peste 1.000 de magistrați ar putea ieși imediat din sistem dacă vârsta de pensionare crește

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România avertizează că o eventuală creștere a vârstei de pensionare va duce la retragerea imediată din activitate a peste o mie de magistraţi, după ce coaliția depus în Parlament un proiect care accelerează creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților și fixează la 48 de ani vârsta minimă, indiferent de vechime, începând din ianuarie 2026.

Judecătorii critică modificarea legislativă, pe care o consideră intempestivă, si califică proiectul dreptu ”precar redactat, lipsit de logică matematică”.

Ce prevede proiectul care modifică legea pensiilor speciale:

Proiectul introduce o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65% aceeaşi pentru toţi beneficiarii de pensii de serviciu dar şi accelerarea creşterii vârstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane.

Astfel, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.

În legea actuală, adoptată în 2023, ca obligație asumată prin PNRR, judecătorii și procurorii beneficiau de un ritm de ridicare a vârstei de pensionare ce ar fi făcut ca abia în 2062 un magistrat să se retragă din activitate, după ce CCR a declarat neconstituțională pensionarea la 60 de ani începând cu 2035.

„Curtea constată că, în realitate, această eșalonare, pe de o parte, pornește de la o vârstă de pensionare care nu își găsește susținerea în normele existente (ipotetic, vârsta de pensionare în sistem începe de la 47 de ani, și nu 50), operând din start cu o ficțiune juridică lipsită de raționalitate (…), și că, pe de altă parte, nu cuprinde reglementări care să conducă la atingerea treptată a obiectivului urmărit, ci, prin modul defectuos de redactare, se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976”, explica CCR în decizia privind pensiile speciale.

Criticile aduse de Forumul Judecătorilor proiectului depus în Parlament

”Asociaţia Forumul Judecătorilor din România adresează un nou apel Preşedintelui interimar al României, Parlamentului României şi Guvernului României cu privire la reformele necesare în domeniul justiţiei şi la necesitatea abţinerii în privinţa adoptării unor acte normative de natură a afecta negativ statutul constituţional al magistraţilor”, a transmis, miercuri, Forumul Judecătorilor, într-un comunicat de presă.

Organizaţia reaminteşte că a învederat autorităţilor române de zeci de ori, în ultimii ani, necesitatea adoptării unor reforme prin care justiţia română să recapete elementele necesare funcţionarii sale în baza principiilor independenţei, meritocraţiei, eficienţei şi responsabilităţii.

”Legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente. Nu numai că autorităţile relevante nu au reacţionat sub nicio formă pentru a corecta erorile de legiferare din 2022, dar constant, aproape în fiecare an, ori de câte ori există perioade electorale, propun intempestiv modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării magistraţilor, ceea ce reprezintă o afectare a independenţei şi a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exerciţiu la data modificării acestor dispoziţii şi care ar putea determina pensionarea imediată a peste 1000 de magistraţi”, mai arată organizaţia.

Modificările ar putea genera un „dezastru”

Potrivit acesteia, ”Statutul judecătorilor şi procurorilor trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câţiva ani, în scopuri electorale ori pentru a determina crize de personal şi pensionarea a mii de judecători”.

”Acest dezastru se poate realiza imediat prin recenta propunere legislativă care, sub pretextul îndeplinirii cerinţelor din «Jalonul 215. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, PNRR», schimbă din nou statutul magistraţilor, sub aspecte asupra cărora Curtea Constituţională a României a trasat linii roşii clare, iar Comisia Europeană a emis o evaluare pozitivă”, mai arată Forumul Judecătorilor.

Organizaţia afirmă că, urmare a Deciziei nr.724 din 19 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale, nu există informaţii potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să mărească din nou vârsta şi vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să se stabilească într-un cuantum de 65% (redus de la 80%) din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, pentru că este evident că acest aspecte sunt neconstituţionale, aşa cum reiese şi din Decizia nr.467 din 2 august 2023 a Curţii Constituţionale.

”De altfel, textul tranzitoriu propus este precar redactat, lipsit de logică matematică, întrucât face să rămână fără niciun efect o parte semnificativă a situaţiilor practice existente, respectiv ipoteza magistraţilor născuţi începând cu anul 1981, aceste persoane putând beneficia de pensia de serviciu doar la împlinirea vârstei maxime de pensionare, indiferent de vechimea în funcţie acumulată, contrar deciziilor Curţii Constituţionale”, au mai transmis judecătorii.

Potrivit acestora, Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, emisă de Consiliul Europei, stabileşte în mod indubitabil un reper fundamental în materie: ”cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări”.

Invocarea deciziei CCR

”Deciziile Curţii Constituţionale a României nu s-au născut din neant, printr-un complot al unor judecători constituţionali, aşa cum afirmă diverse voci neavizate, ci au urmat tot aceste principii europene, România fiind stat membru al Consiliului Europei. De asemenea, Codul Statelor Unite ale Americii, Capitolul 28, Secţiunea § 371, stabileşte clar că un judecător, dacă alege să se pensioneze, „va primi, pe tot parcursul vieţii sale, o anuitate egală cu salariul pe care îl primea la momentul pensionării” (spre exemplu, pentru anul 2025, salariul pentru judecătorii de la curţile de apel din SUA a fost de 262.300 USD, sumă care va constitui şi cuantumul pensiei lor anuale, în caz de eliberare din funcţie prin pensionare)”, mai arată judecătorii în comunicat.

Potrivit acestora, Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr.724 din 19 decembrie 2024, a criticat tocmai faptul că legiuitorul nu a respectat principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate.

”Aceste considerente ale deciziei Curţii Constituţionale fixează un obiectiv primordial, respectiv faptul că valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remuneraţii primite, ceea ce înseamnă că baza de calcul al pensiei de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de cuantumul venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat, respectiv a funcţiei, gradului profesional şi vechimii avute. Singura marjă de apreciere lăsată de Curtea Constituţională a României vizează acele pensii ale unor magistraţi stabilite anterior anului 2023, al căror calcul a condus la venituri mult mai mari decât ultima remuneraţie primită, diferenţe asupra cărora Comisia Europeană a indicat că ar fi generatoare de inechităţi”, au mai transmis judecătorii.

Aceştia afirmă că, price reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor.

”Reafirmăm că, pentru a nu fi distruse complet fundamentele justiţiei române, Preşedintele interimar al României, Parlamentul României şi Guvernul României trebuie să înţeleagă că sunt urgent necesare reforme reale în justiţie, care să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cerinţele organismelor europene şi internaţionale relevante, mai ales Comisia de la Veneţia şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, se mai arată în comunicatul de presă.

(Citește și: ”Magistrații se vor pensiona la 60 de ani începând din… 2062: Raport de admitere pe modificarea legii pensiilor speciale”)

***