Andreea Paul / Următoarea mare infrastructură economică a lumii se construiește acum: infrastructura ASI

Așa cum economia secolului XX s-a sprijinit pe electricitate, autostrăzi și internet, economia următorilor 30 de ani se va construi pe o nouă coloană vertebrală, alcătuită din patru componente inseparabile:

• cipuri de ultimă generație, care furnizează puterea de calcul;

• centre de date și energie, care alimentează permanent inteligența artificială și devin infrastructură critică pentru economii;

• modele ASI (Artificial Super Intelligence – Superinteligența Artificială), capabile să învețe, să raționeze și să acționeze autonom;

• roboți și sisteme autonome, care transformă inteligența în acțiuni concrete în industrie, sănătate, educație, agricultură, logistică și administrație. Anvergura investițiilor este fără precedent.
  Doar marile companii tehnologice estimează că vor investi peste 300 de miliarde de dolari în infrastructura AI în 2026, iar în următorul deceniu investițiile globale în cipuri, centre de date, energie și robotică vor ajunge la trilioane de dolari. Se conturează astfel una dintre cele mai importante curse economice și geopolitice ale secolului XXI.
  În paralel, se schimbă și modul în care vom munci. În locul unui singur asistent AI, fiecare dintre noi va coordona o echipă de agenți AI specializați. Unele scenarii strategice estimează că vom ajunge la aproximativ 1.000 de agenți AI pentru fiecare persoană. Ei vor cerceta, vor analiza date, vor scrie cod, vor negocia, vor planifica proiecte și vor automatiza sarcinile repetitive, lăsând oamenilor mai mult spațiu pentru creativitate, strategie și decizii cu valoare adăugată.
  Competiția dintre economii se mută de la cine dezvoltă cele mai bune aplicații AI la cine construiește cea mai puternică infrastructură ASI și formează oameni capabili să lucreze inteligent alături de mii de agenți AI. Aici se va crea o parte semnificativă din prosperitatea următoarelor decenii.

• Construirea coloanei vertebrale a economiei ASI (Artificial Super Intelligence – Superinteligență Artificială) merge mână în mână în UE cu dezvoltarea unui cadru de încredere, cu investiții accelerate în infrastructură și în competențe. Începând cu 2 august 2026, AI Act introduce obligații de transparență la nivelul Uniunii Europene: conținutul generat de inteligența artificială trebuie să fie identificabil, iar deepfake-urile și conținutul generat artificial care poate influența
  dezbaterea publică trebuie marcate clar. Încrederea devine astfel o componentă esențială a economiei bazate pe IA.

În paralel, Europa mută accentul de la reglementare la investiții. Prin programul Digital Europe, sunt deschise până la 1 octombrie 2026 apeluri dedicate inteligenței artificiale, datelor, competențelor digitale avansate, ecosistemelor de formare și accelerării utilizării IA în economie. Universitățile, administrațiile publice,
IMM-urile, companiile EdTech și consorțiile public-private au acum acces direct la finanțări europene pentru a construi această nouă infrastructură economică.

Ce face România?

Am făcut primii pași prin investițiile din PNRR în laboratoare inteligente, inclusiv cele 1300 de SMART LAB-uri în licee, dezvoltarea huburilor europene de inovare digitală, prima fabrică de IA coordonată de ICI București și participarea la programele Digital Europe.

Este un început.

Ce ar trebui să facem mai departe?

• să dezvoltăm o infrastructură națională de putere de calcul pentru inteligența artificială, bazată pe supercomputere și centre de date performante;

• să accelerăm investițiile în infrastructura energetică necesară economiei digitale;

• să extindem utilizarea IA în IMM-uri, industrie și administrația publică, să sprijinim transformarea digitală inclusiv în companiile care se confruntă cu dificultăți și au intrat pe pierderi din cauza costurilor escaladate;

• să pregătim profesorii, funcționarii, managerii și antreprenorii pentru colaborarea cu agenți AI;

• să valorificăm integral finanțările europene disponibile prin Digital Europe și alte programe europene;

• să transformăm educația într-un motor al competitivității, conectând competențele digitale la productivitate, inovare și piața muncii. Competențele digitale nu mai reprezintă doar o cerință transversală a
  disciplinelor școlare. Ele devin infrastructură economică. În următorii 30 de ani, competitivitatea unei țări va depinde de cinci resurse strategice: puterea de calcul, datele, energia, algoritmii și oamenii. Țările care vor investi inteligent în aceste cinci active vor conduce noul val de prosperitate al economiei bazate pe ASI.

SUA și China sunt deja cei doi poli globali de putere în domeniu, într-o competiție feroce cu ținte clare asumate până în 2030, și apoi 2050. România are șansa să participe la această transformare nu doar ca utilizator
de tehnologie, ci ca dezvoltator de soluții, formator de talente și constructor al noii economii europene. Fereastra de oportunitate este deschisă acum și nu pentru multă vreme.

***