Leul ar urma să rămână în banda 5,20-5,30 lei pentru un euro până la finalul anului, însă evoluția monedei va depinde în mare măsură de riscurile politice și fiscale, precum și de viitoarele evaluări ale ratingului suveran, potrivit unei analize realizate de economiștii UniCredit privind impactul creșterii randamentelor asupra piețelor valutare din Europa Centrală și de Est.
„Riscurile politice din România vor necesita, de asemenea, o atenție deosebită. Următoarele evaluări ale ratingului de țară și procesul de elaborare a bugetului pentru 2027 sporesc presiunea pentru încheierea blocajului politic. În absența sprijinului unei majorități parlamentare pentru continuarea consolidării fiscale, România riscă să își piardă statutul de investment grade”, notează economiștii.
UniCredit estimează că BNR nu va avea motive să reducă dobânzile înainte de 2027 și că, în aceste condiții, ar putea permite o mișcare mai liberă a cursului EUR/RON în intervalul 5,20-5,30. O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea determina însă o depășire a acestei benzi.
Leul, într-un context regional afectat de creșterea randamentelor
Riscurile de inflație în creștere, ca urmare a unui nou val de scumpiri ale energiei, împreună cu preocupările legate de situația fiscală, au alimentat o vânzare masivă pe piețele globale de obligațiuni, fenomen care s-a extins și asupra piețelor din Europa Centrală și de Est, determinând creșterea randamentelor pe toate scadențele, se arată în analiza citată.
„Deși un dolar american mai slab tinde să sprijine monedele ECE în raport cu euro, majoritatea valutelor din regiune au înregistrat o presiune sporită la vânzare în ultimele săptămâni, demonstrând o sensibilitate mai mare la creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa și la intensificarea tensiunilor geopolitice, inclusiv la amplificarea amenințărilor hibride”, notează economiștii UniCredit.
„Factorii externi vor rămâne probabil o sursă de volatilitate pentru monedele ECE”, estimează UniCredit.
România, mai expusă riscului politic și fiscal
Pentru România, următoarele evaluări ale ratingului suveran și elaborarea bugetului pentru 2027 sunt considerate de UniCredit factori importanți pentru evoluția cursului.
„Riscurile politice din România vor necesita, de asemenea, o atenție sporită.
Viitoarele evaluări ale ratingului suveran și procesul de elaborare a bugetului pentru 2027 cresc presiunea pentru încheierea blocajului politic.
În absența unei majorități parlamentare care să susțină continuarea consolidării fiscale, România riscă să își piardă statutul de investment grade (rating recomandat pentru investiții).
În condițiile în care nu sunt anticipate reduceri de dobândă înainte de 2027, este probabil ca BNR să permită EUR-RON să se miște mai liber în interiorul intervalului 5,20–5,30, despre care estimăm că se va menține în restul anului.
Totuși, o retrogradare a ratingului de țară ar putea determina o depășire temporară a acestui interval”, apreciază economiștii.
Prin comparație, Polonia se confruntă și ea cu presiuni fiscale și politice. UniCredit estimează că deficitul bugetar polonez va rămâne peste 7% din PIB atât în acest an, cât și anul viitor. Zlotul este estimat să rămână în jurul valorii de 4,30 pentru un euro până la jumătatea lui 2027, însă riscurile politice ar putea crește înaintea alegerilor generale din toamna lui 2027.
În Ungaria, deficitul bugetar este estimat la 7,5% din PIB în 2026, iar planurile fiscale pe termen mediu, așteptate în octombrie, trebuie să prezinte o traiectorie credibilă de reducere a deficitului sub 3% din PIB până în 2030. Acest obiectiv este legat de pregătirile pentru adoptarea euro.
UniCredit estimează că forintul va evolua în următoarele 12 luni în intervalul 355-365 forinți/euro. Dobânda de politică monetară a NBH este în prezent de 5,50%, iar banca centrală ar putea avea spațiu pentru reduceri în trimestrul al patrulea dacă planurile fiscale susțin încrederea investitorilor.
„Ne așteptăm ca băncile centrale din ECE să devină mai prudente, ceea ce ar putea oferi o anumită protecție monedelor din regiune”, notează UniCredit.
Cum se compară leul cu forintul, zlotul și coroana cehă
Dintre monedele ECE, forintul a avut cea mai bună evoluție în acest an în raport cu euro, chiar și după corecția înregistrată începând de la jumătatea lunii iunie. Corecția a fost determinată de reducerea avantajului de carry al forintului, după ce banca centrală a Ungariei, NBH, a început să reducă dobânzile, în timp ce curbele randamentelor de pe piețele dezvoltate au urcat. Pozițiile long pe forint, considerate aglomerate și cu grad ridicat de levier, au contribuit probabil la volatilitatea monedei pe fondul deteriorării sentimentului global de risc.
Coroana cehă a fost cea mai stabilă dintre cele trei monede CEE cu regim de flotare liberă. Moneda a fost susținută de majorarea dobânzii de către banca centrală a Cehiei, CNB, în iunie, de menținerea unei poziții restrictive și de absența dezechilibrelor fiscale și externe.
Zlotul polonez și-a întrerupt perioada de stabilitate de 15 luni, pe fondul creșterii riscurilor fiscale și al intensificării riscurilor geopolitice regionale.
În acest peisaj, leul a rămas într-o bandă mult mai îngustă, în jurul nivelului de 5,25 lei/euro, ca urmare a intervenției și a politicii BNR privind cursul.
(Citește și: ”„Riscul anilor electorali”: alegerile parlamentare din 2028 ar putea adăuga circa 2 pp la datoria publică a României, avertizează CF”)
***
Urmărește-ne pe Google News
