Deficitul guvernamental al Ungariei a crescut la un nivel record în luna aprilie, de circa 3,6% din PIB, deoarece plățile de dobânzi au depășit creșterea veniturilor din taxe, determinând guvernul să anunțe o înghețare a anumitor cheltuieli, potrivit Bloomberg.
Spre comparație, România a avut în primele trei luni din 2025 un deficit de 43,6 mld. lei, echivalentul a 9,5 mld. dolari, respectiv 2,3% din PIB. Și în România, costurile cu dobânzile au înregistrat avansuri semnificative în primul trimestru, de 64%, de peste șase ori mai mult decât creșterea veniturilor fiscale.
România și Ungaria înregistrează cele mai mari costuri medii de finanțare din UE.
Guvernul de la Budapesta a acumulat un deficit de peste 2,9 trilioane de forinți (8 miliarde de dolari) în primele patru luni ale anului, cel mai mare înregistrat vreodată în această perioadă, după ce rambursările datoriei au crescut semnificativ, potrivit datelor Ministerului Economiei. Doar în luna aprilie, deficitul a fost de 376 miliarde de forinți.
„A avut loc o înghețare semnificativă a unor elemente din buget, ceea ce dovedește capacitatea politicii fiscale de a reacționa rapid”, a declarat Kornél Kisgergely, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, pentru site-ul de știri Portfolio, fără a preciza care cheltuieli sunt suspendate.
Guvernul lui Viktor Orbán a ridicat deja țintele de deficit pentru acest an și pentru anul viitor, determinând agenția S&P Global Ratings să reducă perspectiva ratingului datoriei Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel din categoria investment grade.
Agenția de rating a avertizat asupra riscului unor cheltuieli preelectorale înaintea alegerilor parlamentare din 2026.
Kisgergely a negat că guvernul ar intenționa să relaxeze cheltuielile în vederea alegerilor, adăugând că executivul este nevoit să reacționeze la schimbările din mediul extern.
Forintul s-a depreciat cu 0,5%, ajungând la 405,88 față de euro la ora 12:42, la Budapesta — cea mai slabă performanță dintre piețele emergente.
Guvernul Ungariei prevede o creștere economică de 2,5% pentru acest an, însă consiliul bugetar al țării a avertizat că această prognoză ar putea fi prea optimistă, după ce produsul intern brut a înregistrat o contracție în primul trimestru.
(Citește și: ”România – deficit bugetar de criză în 2024: 9,3% din PIB, cel mai mare din UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
