Evenimentul

România și Lituania au pierdut definitiv la CEDO procesul privind închisorile secrete ale CIA. România a crezut că poate închide subiectul cu verdictul Comisiei parlamentare speciale

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins marți apelurile depuse de România și Lituania, care au fost condamnate de către instanța europeană pentru participarea la… Mai mult

09.10.2018

La obiect

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente… Mai mult

08.10.2018

Analiză

T2 / Venitul mediu lunar per român a urcat la aproape 1.600 de lei: Modificările în redistribuirea bugetului familiei

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană. Ele au fost… Mai mult

08.10.2018

Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

de Marin Pana , 14.3.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în PIB al banilor daţi de stat pentru educaţie.

Cu 4% din PIB pentru sănătate ne-am situat la mare distanţă de media europeană de 7,1% din PIB şi am lăsat în urmă doar Letonia (3,7% din PIB) şi Cipru (2,6% din PIB). Pentru referinţă, precizăm că există trei ţări care au ajuns la pragul de 8% (Danemarca 8,6%, Franţa 8,1% şi Austria 8%) iar Germania a alocat 7,2% din PIB acestui sector esenţial.

Cu 3,7% din PIB pentru educaţie, am fost mai aproape de media europeană de 4,7% din PIB şi am trecut cu puţin peste Bulgaria (3,4%) şi Irlanda (3,3%). Performerele acestui domeniu au fost ţările nordice (Danemarca 6,9% din PIB, Suedia 6,6% şi Finlanda 6,1%), alături de Belgia (6,4%) şi Cipru (6%).

Dintre fostele ţări socialiste, s-au remarcat în materie de alocări pentru educaţie ţările baltice (Estonia 5,9%, Letonia 5,5% şi Lituania 5,2%), precum şi Slovenia (5,6%) şi Polonia (5%) ce au încadrat Franţa (5,4%) şi Olanda (5,3%). Dovadă că se poate duce o politică susţinută în materie, acolo unde există voinţă.

Inclusiv în ţări care au ponderi relativ reduse ale bugetului public de cheltuieli. Reamintim că România se află pe penultimul loc în UE ca şi bani alocaţi de stat, cu doar 34% din PIB, pentru că nu reuşeşte să încaseze decât venituri relativ reduse, în pofida faptului că a mers înainte pe calea scăderii fiscalităţii.

De pildă, lituanienii, care au cheltuieli de 34,2% din PIB ( adică aproape cât noi) pot să aloce 5,8% din PIB pentru sănătate şi 5,2% pentru educaţie. Asta deşi alocă un procentaj similar pentru protecţia socială ( 11,2% din PIB ei şi 11,6% din PIB noi ). Protecţie socială în cadrul căreia, de reţinut, ei alocă pentru persoanele în vîrstă 5,9% din PIB şi noi 8,4% din PIB.

Nu că 8,4% din PIB ar fi mult, mai ales în contextul unei medii europene de 10,2%, dar este o pondere mult mai mare în cadrul protecţiei sociale faţă de uzaţele europene. Cu 72% din banii acestui sector bugetar destinaţi doar pentru pensii, suntem cu mult peste media de 53% a UE şi depăşiţi, semnificativ, doar de greci (77%) şi bulgari (75%).

Pentru referinţă, precizăm că Germania alocă doar 48% din banii destinaţi protecţiei sociale pentru pensii iar Franţa 55% iar ţări din regiunea noastră precum Ungaria (50%) sau Polonia (54%) lucrează cu ponderi similare. Ceea ce înseamnă că au ales să meargă pe nişte tipare occidentale de alocare a banilor şi nu balcanice, păstrând proporţiile de dezvoltare.

/Ciudățeniile alocărilor românești pentru cheltuieli publice

Datele publicate de Eurostat dezvăluie, de altfel, câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor cheltuite de stat.

Dacă se face raportarea la cei 73% bani disponibili (care, în treacăt fie spus, ar reclama o creştere a veniturilor statului de circa 30% – 40% pentru a ajunge cu ponderea cheltuielilor statului în PIB la standarde europene), tot ce e mai jos de 73% înseamnă o repartizare dezavantajoasă pentru respectivul domeniu şi invers (vezi tabelul).

Că sănătatea era „Cenuşăreasa” bugetului se știa.. La fel şi la protecţia socială, dar surprinde plasarea educaţiei peste media bugetară, deşi suntem codaşi în Europa la acest capitol. De unde rezultă, necesitatea creşterii imediate şi consistente a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, chiar dacă majorarea de fiscalitate ar fi nepopulară.

Contrar percepţiei publice, statistica europeană ne mai spune că alocăm destui bani ( chiar dacă nu prea avem de unde) pentru ordine publică şi siguranţă naţională, afaceri economice ( parcă nu aveam destule investiţii !) şi case şi amenajări edilitare ( !!) şi stăm rezonabil de bine la cultură şi religie plus protecţia mediului. În plus, zice Eurostat că am fi alocat efectiv în 2016 doar 0,9% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă că ar fi necesară o majorare efectivă semnificativă pentru a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, nu colectăm nici pe departe destui bani pentru a avea ce cheltui, chiar şi la un deficit bugetar aflat la limita permisă de 3% din PIB ( aceasta este cifra Eurostat pentru 2016).

În plus, sumele insuficiente per total sunt alocate şi destul de bizar, dacă ne raportăm la practica europeană. Poate nu ar strica să examinăm toate corelaţiile dintre cheltuielile bugetare şi să le perfectăm pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale, pentru convergenţa cu UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

”Modelul Ciorbea”, aplicat de Tudorel Toader – Ministrul Justiției a plecat 4 zile în concediu, în plin scandal pe legile justiției

Razvan Diaconu

Tudorel Toader și-a luat patru zile de concediu în această săptămână, în plină criză în justiție după criticile dure transmise vineri de președintele Iohannis pe… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri acuză coaliția de populism: Guvernul mărește salariul minim ca să stoarcă mai mulți bani pentru buget

Vladimir Ionescu

Liderii a două importante organizații ale mediului de afaceri- AOAR și CNIPMMR- acuză intenția guvernamentală de a majora anticipat salariului minim pe economie: este o… Mai mult

Stiri

Președintele cheamă partidele parlamentare la consultări pe legile justiției

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a invitat miercuri la Cotroceni, pentru consultări pe tema legislației din domeniul justiției, președinții partidelor și… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Polonia – PiS, pe primul loc, dar opoziția câștigă din primul tur Varșovia și alte mari orașe

Iulian Soare

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), care se află la putere de trei ani în Polonia, a câştigat alegerile locale de duminică cu 32, 3% conform… Mai mult

Stiri

Barometrul industrial: Ușoară revenire a producției și a comenzilor

Vladimir Ionescu

Industria română şi-a revenit, după patru luni de activitate slabă, potrivit Barometrului Industrial publicat luni. Volumul producţiei şi comenzile, inclusiv cele pentru export au crescut,… Mai mult

Stiri

Procesul Colectiv se reia de la zero, după pensionarea judecătorului de caz

Vladimir Ionescu

Procesul Colectiv, dosar în care există 65 de victime decedate, se reia luni de la zero, la trei ani de la începerea anchetei și un an… Mai mult

Stiri

Topul firmelor din România – CNIPMMR, ediția 26. Cine-i în top

Consiliul IMM-urilor din România organizează în data de 2 noiembrie Topul Firmelor din România, eveniment ce urmărește recunoașterea meritelor antreprenorilor prin premierea celor mai performante… Mai mult