fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Problemă: Zecile de mii de concedii medicale pentru Covid-19 se adaugă la o restanță de 2,7 miliarde, pe care statul o are față de companii

Una din problemele generate de criza Covid-19 este cea a zecilor de mii (deocamdată) de concedii medicale: ale celor infectați și ale celor aflați în… Mai mult

19.03.2020

Evenimentul

Lista măsurilor de sprijin pe care și le permite România pentru economia afectată de criza Covid-19

Premierul Ludovic Orban a prezentat joi un rezumat al deciziilor adoptate de în ședința de guvern de miercuri, în privința măsurilor privind sprijinul economiei. Deciziile… Mai mult

19.03.2020

Analiză

Cine rămâne în picioare? Un tablou al vulnerabilității companiilor românești la intrarea în criza Covid-19

Mediul de afaceri din România are o serie de caracteristici care-l fac fragil și vulnerabil chiar și la crizele mici – cu atât mai mult… Mai mult

18.03.2020

Chestiunea

Just Business

Prăbușirea industriei auto europene trage la fund industria românească

Ford România își închide fabrica de la Craiova din 19 martie până pe 5 aprilie, ca urmare a politicii companiei mamă privind fabricile din Europa… Mai mult

17.03.2020

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

de Marin Pana , 14.3.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în PIB al banilor daţi de stat pentru educaţie.

Cu 4% din PIB pentru sănătate ne-am situat la mare distanţă de media europeană de 7,1% din PIB şi am lăsat în urmă doar Letonia (3,7% din PIB) şi Cipru (2,6% din PIB). Pentru referinţă, precizăm că există trei ţări care au ajuns la pragul de 8% (Danemarca 8,6%, Franţa 8,1% şi Austria 8%) iar Germania a alocat 7,2% din PIB acestui sector esenţial.

Cu 3,7% din PIB pentru educaţie, am fost mai aproape de media europeană de 4,7% din PIB şi am trecut cu puţin peste Bulgaria (3,4%) şi Irlanda (3,3%). Performerele acestui domeniu au fost ţările nordice (Danemarca 6,9% din PIB, Suedia 6,6% şi Finlanda 6,1%), alături de Belgia (6,4%) şi Cipru (6%).

Dintre fostele ţări socialiste, s-au remarcat în materie de alocări pentru educaţie ţările baltice (Estonia 5,9%, Letonia 5,5% şi Lituania 5,2%), precum şi Slovenia (5,6%) şi Polonia (5%) ce au încadrat Franţa (5,4%) şi Olanda (5,3%). Dovadă că se poate duce o politică susţinută în materie, acolo unde există voinţă.

Inclusiv în ţări care au ponderi relativ reduse ale bugetului public de cheltuieli. Reamintim că România se află pe penultimul loc în UE ca şi bani alocaţi de stat, cu doar 34% din PIB, pentru că nu reuşeşte să încaseze decât venituri relativ reduse, în pofida faptului că a mers înainte pe calea scăderii fiscalităţii.

De pildă, lituanienii, care au cheltuieli de 34,2% din PIB ( adică aproape cât noi) pot să aloce 5,8% din PIB pentru sănătate şi 5,2% pentru educaţie. Asta deşi alocă un procentaj similar pentru protecţia socială ( 11,2% din PIB ei şi 11,6% din PIB noi ). Protecţie socială în cadrul căreia, de reţinut, ei alocă pentru persoanele în vîrstă 5,9% din PIB şi noi 8,4% din PIB.

Nu că 8,4% din PIB ar fi mult, mai ales în contextul unei medii europene de 10,2%, dar este o pondere mult mai mare în cadrul protecţiei sociale faţă de uzaţele europene. Cu 72% din banii acestui sector bugetar destinaţi doar pentru pensii, suntem cu mult peste media de 53% a UE şi depăşiţi, semnificativ, doar de greci (77%) şi bulgari (75%).

Pentru referinţă, precizăm că Germania alocă doar 48% din banii destinaţi protecţiei sociale pentru pensii iar Franţa 55% iar ţări din regiunea noastră precum Ungaria (50%) sau Polonia (54%) lucrează cu ponderi similare. Ceea ce înseamnă că au ales să meargă pe nişte tipare occidentale de alocare a banilor şi nu balcanice, păstrând proporţiile de dezvoltare.

/Ciudățeniile alocărilor românești pentru cheltuieli publice

Datele publicate de Eurostat dezvăluie, de altfel, câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor cheltuite de stat.

Dacă se face raportarea la cei 73% bani disponibili (care, în treacăt fie spus, ar reclama o creştere a veniturilor statului de circa 30% – 40% pentru a ajunge cu ponderea cheltuielilor statului în PIB la standarde europene), tot ce e mai jos de 73% înseamnă o repartizare dezavantajoasă pentru respectivul domeniu şi invers (vezi tabelul).

Că sănătatea era „Cenuşăreasa” bugetului se știa.. La fel şi la protecţia socială, dar surprinde plasarea educaţiei peste media bugetară, deşi suntem codaşi în Europa la acest capitol. De unde rezultă, necesitatea creşterii imediate şi consistente a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, chiar dacă majorarea de fiscalitate ar fi nepopulară.

Contrar percepţiei publice, statistica europeană ne mai spune că alocăm destui bani ( chiar dacă nu prea avem de unde) pentru ordine publică şi siguranţă naţională, afaceri economice ( parcă nu aveam destule investiţii !) şi case şi amenajări edilitare ( !!) şi stăm rezonabil de bine la cultură şi religie plus protecţia mediului. În plus, zice Eurostat că am fi alocat efectiv în 2016 doar 0,9% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă că ar fi necesară o majorare efectivă semnificativă pentru a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, nu colectăm nici pe departe destui bani pentru a avea ce cheltui, chiar şi la un deficit bugetar aflat la limita permisă de 3% din PIB ( aceasta este cifra Eurostat pentru 2016).

În plus, sumele insuficiente per total sunt alocate şi destul de bizar, dacă ne raportăm la practica europeană. Poate nu ar strica să examinăm toate corelaţiile dintre cheltuielile bugetare şi să le perfectăm pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale, pentru convergenţa cu UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

37% dintre companii au întrerupt total sau parţial activitatea – sondaj PwC România

Adrian N Ionescu

Mai mult de o treime dintre companiile din România (37%) şi-au întrerupt total sau parţial activitatea după declararea stării de urgenţă pe fondul pandemiei COVID-19,… Mai mult

Stiri

Nelu Tătaru: 1.000 de purtători ai virusului Covid–19 circulă liber în Suceava

Adrian N Ionescu

Unul din motivele pentru care a fost luată decizia de a se impune carantină totală în Suceava este faptul că mulți oameni nu au respectat… Mai mult

Stiri

Demisii de frica coronavirusului la Spitalul CF Timișoara

Razvan Diaconu

Decizia de clasificare a spitalelor desemnate special să trateze persoane infectate cu coronavirus declanșează reacții adverse în rândul personalul medical cu specializări diverse, care acuză… Mai mult

Stiri

Carantină totală la Suceava instituită prin Ordonanța militară 6

Vladimir Ionescu

Suceava, unde s-au înregistrat peste un sfert din totalul cazurilor de coronavirus confirmate până acum în România, intră în carantină totală, a anunțat luni seara… Mai mult

Stiri

Amânarea creditelor, în Monitorul Oficial: Fără „dobândă la dobândă” pentru ipotecare. Perioada de solicitare – practic, mai scurtă

Vladimir Ionescu

Dobânda la creditele ipotecare amânate nu se va mai capitaliza pe durata amânării ci se va anula, iar cererile către bănci pentru amânarea ratelor pot… Mai mult

Digital

”Coronadigitalizare”: OUG – Toate instituțiile sunt obligate să primească cereri în format electronic

Victor Bratu

Autoritatea pentru Digitalizarea României a promovat o Ordonanță de urgență, adoptată în ședința de luni a guvernului,  care obligă toate instituțiile publice să primească documente… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu, pentru Reuters: România are bani pentru 5 luni, fără FMI „în acest moment”

Adrian N Ionescu

România îşi poate acoperi nevoile de finanţare pentru o perioadă de puțin peste 5 luni, dar pandemia coronavirus îi reduce acut veniturile, iar deficitul bugetar… Mai mult