La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

de Marin Pana , 14.3.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în PIB al banilor daţi de stat pentru educaţie.

Cu 4% din PIB pentru sănătate ne-am situat la mare distanţă de media europeană de 7,1% din PIB şi am lăsat în urmă doar Letonia (3,7% din PIB) şi Cipru (2,6% din PIB). Pentru referinţă, precizăm că există trei ţări care au ajuns la pragul de 8% (Danemarca 8,6%, Franţa 8,1% şi Austria 8%) iar Germania a alocat 7,2% din PIB acestui sector esenţial.

Cu 3,7% din PIB pentru educaţie, am fost mai aproape de media europeană de 4,7% din PIB şi am trecut cu puţin peste Bulgaria (3,4%) şi Irlanda (3,3%). Performerele acestui domeniu au fost ţările nordice (Danemarca 6,9% din PIB, Suedia 6,6% şi Finlanda 6,1%), alături de Belgia (6,4%) şi Cipru (6%).

Dintre fostele ţări socialiste, s-au remarcat în materie de alocări pentru educaţie ţările baltice (Estonia 5,9%, Letonia 5,5% şi Lituania 5,2%), precum şi Slovenia (5,6%) şi Polonia (5%) ce au încadrat Franţa (5,4%) şi Olanda (5,3%). Dovadă că se poate duce o politică susţinută în materie, acolo unde există voinţă.

Inclusiv în ţări care au ponderi relativ reduse ale bugetului public de cheltuieli. Reamintim că România se află pe penultimul loc în UE ca şi bani alocaţi de stat, cu doar 34% din PIB, pentru că nu reuşeşte să încaseze decât venituri relativ reduse, în pofida faptului că a mers înainte pe calea scăderii fiscalităţii.

De pildă, lituanienii, care au cheltuieli de 34,2% din PIB ( adică aproape cât noi) pot să aloce 5,8% din PIB pentru sănătate şi 5,2% pentru educaţie. Asta deşi alocă un procentaj similar pentru protecţia socială ( 11,2% din PIB ei şi 11,6% din PIB noi ). Protecţie socială în cadrul căreia, de reţinut, ei alocă pentru persoanele în vîrstă 5,9% din PIB şi noi 8,4% din PIB.

Nu că 8,4% din PIB ar fi mult, mai ales în contextul unei medii europene de 10,2%, dar este o pondere mult mai mare în cadrul protecţiei sociale faţă de uzaţele europene. Cu 72% din banii acestui sector bugetar destinaţi doar pentru pensii, suntem cu mult peste media de 53% a UE şi depăşiţi, semnificativ, doar de greci (77%) şi bulgari (75%).

Pentru referinţă, precizăm că Germania alocă doar 48% din banii destinaţi protecţiei sociale pentru pensii iar Franţa 55% iar ţări din regiunea noastră precum Ungaria (50%) sau Polonia (54%) lucrează cu ponderi similare. Ceea ce înseamnă că au ales să meargă pe nişte tipare occidentale de alocare a banilor şi nu balcanice, păstrând proporţiile de dezvoltare.

/Ciudățeniile alocărilor românești pentru cheltuieli publice

Datele publicate de Eurostat dezvăluie, de altfel, câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor cheltuite de stat.

Dacă se face raportarea la cei 73% bani disponibili (care, în treacăt fie spus, ar reclama o creştere a veniturilor statului de circa 30% – 40% pentru a ajunge cu ponderea cheltuielilor statului în PIB la standarde europene), tot ce e mai jos de 73% înseamnă o repartizare dezavantajoasă pentru respectivul domeniu şi invers (vezi tabelul).

Că sănătatea era „Cenuşăreasa” bugetului se știa.. La fel şi la protecţia socială, dar surprinde plasarea educaţiei peste media bugetară, deşi suntem codaşi în Europa la acest capitol. De unde rezultă, necesitatea creşterii imediate şi consistente a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, chiar dacă majorarea de fiscalitate ar fi nepopulară.

Contrar percepţiei publice, statistica europeană ne mai spune că alocăm destui bani ( chiar dacă nu prea avem de unde) pentru ordine publică şi siguranţă naţională, afaceri economice ( parcă nu aveam destule investiţii !) şi case şi amenajări edilitare ( !!) şi stăm rezonabil de bine la cultură şi religie plus protecţia mediului. În plus, zice Eurostat că am fi alocat efectiv în 2016 doar 0,9% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă că ar fi necesară o majorare efectivă semnificativă pentru a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, nu colectăm nici pe departe destui bani pentru a avea ce cheltui, chiar şi la un deficit bugetar aflat la limita permisă de 3% din PIB ( aceasta este cifra Eurostat pentru 2016).

În plus, sumele insuficiente per total sunt alocate şi destul de bizar, dacă ne raportăm la practica europeană. Poate nu ar strica să examinăm toate corelaţiile dintre cheltuielile bugetare şi să le perfectăm pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale, pentru convergenţa cu UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Hidroelectrica va pierde un miliard de lei din cauza restricțiilor „ordonanței lăcomiei”. OUG 114 îi schimbă strategia

Hidroelectrica riscă să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă anunță renunțarea la varianta PPP pentru autostrada Comarnic-Brașov

Vladimir Ionescu

Guvernul este pe cale să renunțe la parteneriatul public-privat (PPP)  în construcția autostrăzii Cormniac – Brașov și să grăbească demararea lucrărilor, prin finanțarea acestora de… Mai mult

Europa

Exit poll Ucraina: Partidul președintelui a câștigat 44% din locurile în Parlament. Ținta a fost o majoritate confortabilă

Adrian N Ionescu

„Slujitorul Poporului”, partidul considerat pro-occidental al proaspătului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, este creditat cu victoria în alegerile parlamentare: 43,9% din locurile din Parlament. Partidul… Mai mult

Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult