UE vrea să transforme achizițiile publice într-un instrument puternic de politică industrială, direcționând sute de miliarde de euro cheltuite pentru infrastructură, școli, energie sau sănătate către companiile europene.
Prin Actul privind achizițiile publice, prezentat miercuri, Comisia condusă de Ursula von der Leyen pune în aplicare recomandările expertului în reformă economică Mario Draghi, menite să sprijine industria europeană aflată în dificultate și, în același timp, să protejeze blocul comunitar de riscurile externe într-o lume tot mai incertă, transmite Politico.
Achizițiile publice reprezintă până la 15% din PIB-ul UE — aproximativ 2.500 de miliarde de euro pe an. Din această sumă, circa 600 de miliarde de euro intră sub incidența normelor europene, a declarat jurnaliștilor vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné.
„Este vorba despre bani publici, care trebuie să servească și obiectivelor noastre colective”, a declarat comisarul francez. „Este echivalentul unui plan anual de redresare și reprezintă, în termeni de cheltuieli, de aproximativ patru-cinci ori bugetul UE.”
Calitatea ca principal criteriu de atribuire a contractelor publice
Comisia promite, de asemenea, economii anuale de 650 de milioane de euro prin reducerea birocrației. Trei directive vechi și câteva zeci de acte legislative sectoriale, însumând 900 de pagini, ar urma să fie reunite într-un singur regulament de doar 200 de pagini. Măsura se înscrie în agenda mai largă a lui von der Leyen pentru al doilea mandat, care vizează reducerea birocrației printr-o serie de reforme administrative de tip „omnibus”.
Pentru a folosi achizițiile publice în atingerea obiectivului strategic de consolidare a industriei europene, executivul UE mizează pe calitate ca principal criteriu în atribuirea contractelor publice. Astfel, criteriile de calitate ar urma să aibă o pondere de cel puțin 30%, care ar crește la 50% în cazul contractelor care implică un volum mare de forță de muncă. Considerentele de mediu, sociale, de inovare, securitate și reziliență ar urma să fie incluse în evaluarea calității.
Autoritățile publice s-ar putea abate în continuare de la această regulă dacă pot justifica utilizarea exclusivă a prețului, argumentând că nivelul de calitate este garantat prin specificațiile tehnice.
Deși autoritățile publice pot deja introduce criterii de mediu sau sociale în centrul procedurilor de achiziții, cercetările Comisiei au arătat că utilizarea acestora nu este nici optimă, nici uniformă în UE. Unele autorități contractante, de exemplu, se tem de litigii dacă resping oferta cu cel mai mic preț.
Preferința europeană
Propunerea precizează, de asemenea, modul în care autoritățile publice pot favoriza bunurile și serviciile din UE — o posibilitate pe care o au deja în baza normelor existente, dar pe care o folosesc rareori. Conform noilor reguli, autoritățile ar putea restricționa participarea, impune cerințe privind originea produselor și respinge ofertele în cazul în care produsele sau serviciile din UE ori din țări „acoperite” reprezintă mai puțin de 50% din valoarea ofertei.
Obiectivul Comisiei este să ofere mai multă claritate cu privire la aplicarea acestor reguli, astfel încât autoritățile să poată evalua mai bine ofertele europene și, dacă este necesar, să excludă ofertele provenite din țări care nu sunt „acoperite”, a declarat Séjourné.
„În orice caz, nu va fi vina comisarului european dacă agențiile de achiziții publice aleg autobuze chinezești în locul celor europene, deoarece totul este prevăzut clar în text, iar normele actuale permit deja preferarea autobuzelor europene”, a adăugat el.
Bunurile pentru care sunt prevăzute reguli privind originea în alte propuneri legislative, precum Actul privind accelerarea industriei sau Actul privind medicamentele critice, ar trebui să respecte ambele seturi de reguli.
O rețea de platforme digitale
Séjourné a descris proiectul privind achizițiile publice drept „un act de simplificare radicală”. Comisia a ales forma unui regulament în locul unei directive — în pofida opoziției majorității statelor membre. Un regulament reduce posibilitatea unor transpuneri naționale divergente ale normelor europene privind achizițiile publice, simplificând aplicarea acestora în legislația națională și evitând fenomenul de „gold-plating”, prin care guvernele naționale adaugă cerințe suplimentare față de cele impuse de UE.
Actul privind achizițiile publice ar urma, de asemenea, să faciliteze identificarea și participarea companiilor la licitații în întreaga UE prin introducerea unei rețele de platforme digitale. În prezent există 123 de platforme în blocul comunitar, la nivel național sau local, iar Comisia vrea să se asigure că acestea pot comunica între ele.
Și procedurile de achiziții sunt simplificate, fiind reduse la două tipuri. Prima este o procedură standard, deschisă, în cadrul căreia ofertele sunt evaluate înainte de atribuirea contractului câștigătorului. A doua este o procedură „dinamică”, prin care o autoritate publică alcătuiește o listă de companii care îndeplinesc criteriile stabilite și le invită ulterior să participe la o licitație sau să negocieze pentru oportunități individuale de achiziții.
Mai multe instrumente pentru securitate și reducerea dependențelor
Noua legislație introduce și considerații de ordin strategic în achizițiile publice.
Autoritățile ar urma să poată lua în calcul riscurile pentru securitatea UE sau a statelor membre, protejarea informațiilor sensibile, securitatea cibernetică și riscul de influență din partea unor state din afara UE.
Pentru anumite achiziții considerate strategice, autoritățile ar putea impune cerințe privind diversificarea furnizorilor și a lanțurilor de aprovizionare, pentru a reduce dependențele excesive față de un singur furnizor, o singură țară sau o anumită regiune.
Reguli suplimentare sunt propuse pentru achizițiile legate de infrastructuri critice, unde Comisia vrea ca securitatea aprovizionării și reziliența să fie luate în calcul în procesul de atribuire.
(Citește și: ”Comisia Europeană a pregătit regulile pentru limitarea accesului companiilor chineze la contractele publice”)
***
Urmărește-ne pe Google News
