29 octombrie, 2026

Bruxellesul pregătește un nou instrument pentru a proteja economia UE împotriva țărilor care folosesc dependențele strategice ale Uniunii ca mijloc de presiune. Însă companiile europene se tem de costurile diversificării și se întreabă ce sectoare vor fi vizate, transmite Euronews.

Comisia Europeană va prezenta, la începutul lunii decembrie, cu o săptămână înaintea unei reuniuni a liderilor UE, un instrument menit să determine companiile să își diversifice furnizorii și să reducă dependențele strategice de o singură țară.

Deși China nu a fost menționată în mod explicit, viitoarea propunere vizează direct Beijingul, care, în 2025, a blocat exporturile de pământuri rare — esențiale pentru tehnologiile verzi, industriile digitale și sectorul apărării — în contextul unui război comercial cu SUA. Tot în acel an, industria auto din UE a fost pusă în pericol după ce Beijingul a restricționat accesul la cipuri strategice, în cadrul unei dispute cu guvernul olandez privind producătorul de semiconductori Nexperia.

Chiar dacă Bruxellesul negociază cu Beijingul pentru reechilibrarea relațiilor comerciale dintre cele două părți, diversificarea a devenit urgentă în sectoarele în care dependențele creează vulnerabilități economice.

În cadrul unei consultări cu mediul de afaceri din UE, încheiate marți, Comisia a precizat că noul instrument va urmări „să abordeze situațiile în care un nivel ridicat de dependență strategică de o singură țară furnizoare creează un risc pentru securitatea aprovizionării UE și, implicit, pentru securitatea sa economică”.

Costurile mai mari ale „rezilienței”

Unele companii au avertizat, în răspunsurile trimise în cadrul consultării, că identificarea unor furnizori alternativi le-ar crește costurile.

„Companiile fac deja tot ce le stă în putință pentru a avea o structură eficientă din punctul de vedere al costurilor”, a declarat pentru Euronews Luisa Santos, director general adjunct al BusinessEurope. „Dacă lucrează cu anumiți furnizori, este pentru că aceștia oferă cele mai bune condiții în ceea ce privește produsul, atât din perspectiva costului, cât și a performanței.”

Cu toate acestea, la 5 iunie 2026, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a subliniat, într-un discurs, că industria va fi „în prima linie” a eforturilor de diversificare a furnizorilor și că modelele de afaceri ar trebui să includă „costul rezilienței”.

„Securitatea economică este o responsabilitate comună, iar industria se află în prima linie”, a declarat acesta. „Trebuie să o sprijinim, dar industria trebuie, la rândul ei, să își facă partea.”

El a adăugat: „Asta înseamnă diversificarea rapidă și strategică, precum și integrarea costului rezilienței în modelele de afaceri și tratarea riscurilor geopolitice ca ceea ce sunt: riscuri fundamentale pentru activitatea economică.”

Deocamdată, nu este clar ce sectoare vor fi incluse și ce criterii vor fi utilizate. Santos a subliniat însă că, deși diversificarea este necesară pentru a contracara riscul ca dependențele UE să fie folosite ca instrument de presiune, nu toate dependențele ar trebui considerate problematice.

„Ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra domeniilor în care observăm folosirea dependențelor ca instrument de presiune. De exemplu, nu cred că dependența noastră de aparatele electrice chinezești ar trebui inclusă în domeniul de aplicare al acestui instrument.”

Reprezentanta mediului de afaceri a subliniat, de asemenea, că trebuie să existe furnizori alternativi pentru produsele incluse în sfera de aplicare a instrumentului. Acest lucru nu este valabil în cazul anumitor materii prime critice, inclusiv al pământurilor rare, a căror producție și procesare sunt dominate de China.

„În acest caz, diversificarea nu este o opțiune, iar acest lucru trebuie luat în considerare, cu excepția situației în care apar noi surse de aprovizionare”, a adăugat Santos.

Scenariile „minimalist” și „maximalist”

În iunie anul trecut, Šefčovič a sugerat că executivul european s-ar putea inspira din experiența Uniunii Energetice, care a determinat companiile să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie, reducând dependența de Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina.

Planul REPowerEU al UE, lansat în mai 2022 pentru a elimina treptat dependența de Moscova, interzice importurile de petrol rusesc și prevede încetarea contractelor pe termen scurt și lung pentru gazul rusesc și gazul natural lichefiat (GNL) în 2026 și 2027.

Companiile europene au fost nevoite să se adapteze. Au fost realizate investiții în energia regenerabilă, au fost identificați noi furnizori, au devenit posibile achizițiile comune, iar prețurile plătite de consumatorii din UE au crescut.

Tobias Gherke, cercetător senior în domeniul politicilor publice la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), consideră că abordarea din sectorul energetic reprezintă scenariul minimalist pentru instrumentul de diversificare care urmează să fie prezentat în decembrie.

„Scenariul minimalist ar presupune limitarea diversificării la câteva sectoare”, a declarat acesta pentru Euronews, „așa cum s-a procedat atunci când companiilor europene din sectorul energetic li s-a impus obligația de a-și diversifica sursele de aprovizionare”.

Expertul a indicat drept exemplu industria de apărare din SUA, care a fost determinată să își diversifice furnizorii pentru a reduce dependența de mineralele chinezești. În sfera instrumentului ar putea intra și alte sectoare critice, inclusiv industriile cu utilizare duală — civilă și militară —, precum și infrastructurile din domeniul sănătății și rețelele energetice.

Un al doilea scenariu, „maximalist”, ar presupune, potrivit lui Gherke, următoarea abordare: „Orice companie care achiziționează de la o singură sursă mai mult decât un anumit prag dintr-un produs specific ar fi supusă unor tarife vamale”.

Un asemenea scenariu ar acoperi o gamă mult mai largă de sectoare. Dacă tarifele vamale ar scumpi aprovizionarea cu anumite materii prime critice, efectele s-ar resimți simultan în domeniul tehnologiilor verzi, al apărării și al industriilor digitale. „Toată lumea ar fi vizată”, a declarat expertul.

Pentru companiile din UE, aceasta ar fi ceea ce Šefčovič a numit „costul rezilienței”.

(Citește și: ”China se desprinde de industria europeană, iar Germania plătește prețul: deficitul comercial se adâncește”)

***



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: