Comisia Europeană a lansat o cerere de oferte pentru finanțarea publică a până la șapte gigafabrici de inteligență artificială în Europa, în contextul în care Bruxelles-ul încearcă să construiască o infrastructură suverană pentru antrenarea modelelor avansate de AI și să reducă decalajul față de principalii competitori tehnologici la nivel mondial, potrivit Euronews.
Gigafabricile de AI sunt centre de calcul de mari dimensiuni, dotate cu cele mai moderne și specializate cipuri, concepute pentru antrenarea noii generații de tehnologii de inteligență artificială – în special a celor mai avansate modele lingvistice de mari dimensiuni (Large Language Models – LLM), care necesită procesarea a trilioane de puncte de date.
Această inițiativă face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a suveranității tehnologice, menită să reducă dependența Uniunii Europene de furnizorii străini de servicii cloud și de cipuri.
Competiția globală pentru dezvoltarea unor modele de AI tot mai performante, cu potențial de a genera progrese atât economice, cât și militare, a declanșat și o cursă paralelă pentru construirea infrastructurii necesare. Proiecte uriașe de centre de date sunt deja în plină desfășurare în Statele Unite și China.
Ca răspuns, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, în cadrul Summitului AI Action de la Paris din februarie 2025, un plan de construire a unor gigafabrici de AI în Europa, cu ambiția de a reproduce succesul laboratorului CERN de la Geneva.
76 de consorții și-au exprimat intenția de a depune proiecte
De atunci, inițiativa a atras un interes considerabil din partea industriei, 76 de consorții potențiale exprimându-și intenția preliminară de a depune proiecte.
Pentru a răspunde acestui interes din partea sectorului privat și pentru a asigura, în același timp, o distribuție geografică echilibrată a infrastructurii, Comisia și-a extins obiectivul inițial de la patru sau cinci gigafabrici la până la șapte.
În același timp, Comisia a fost criticată pentru amânările repetate ale inițiativei, care au încetinit ritmul Europei și au contrazis discursul privind urgența recuperării decalajului față de SUA și China.
Procesul de achiziție a fost împărțit în două faze succesive, urmând o abordare etapizată menită să dezvolte treptat capacitatea de calcul în următorii șase ani și jumătate.
Contribuția publică a fost redusă la aproximativ o treime din investiția totală: Jumătate suportă Bruxelles, jumătate statul membru
Această etapizare este determinată în mare parte de lipsa fondurilor disponibile. După ce inițial părea hotărâtă să creeze un fond de 20 de miliarde de euro pentru gigafabrici, Comisia și-a redus treptat angajamentele financiare.
Contribuția publică a fost redusă la aproximativ o treime din investiția totală, restul de două treimi urmând să provină din sectorul privat. Din partea publică, doar jumătate va fi asigurată de Bruxelles, iar cealaltă jumătate de statele membre participante.
În consecință, Bruxelles-ul ar urma să contribuie cu aproximativ 5 miliarde de euro, sumă egalată de alte 5 miliarde de euro din partea guvernelor europene, la care s-ar adăuga aproximativ 20 de miliarde de euro investiții private.
Totuși, în cadrul bugetului actual, Bruxelles-ul poate angaja doar 1 miliard de euro, restul urmând să provină din viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM/MFF), care este încă în curs de negociere între statele membre.
„Nu putem anticipa deciziile privind următorul Cadru Financiar Multianual. V-am oferit cea mai bună estimare privind suma de care am putea dispune din viitorul buget pentru a susține faza a doua”, a declarat un înalt oficial al Comisiei Europene.
În schimbul contribuției lor financiare, UE și statele membre participante vor avea acces la capacitatea de calcul
În schimbul contribuției lor financiare, Uniunea Europeană și statele membre participante vor primi o cotă proporțională de acces la capacitatea de calcul, pe care o vor putea aloca proiectelor publice, centrelor de cercetare și laboratoarelor de inteligență artificială.
Toate costurile de operare vor reveni actorilor privați implicați, iar oficialii europeni insistă că proiectele trebuie să fie sustenabile din punct de vedere financiar prin dezvoltarea propriilor servicii comerciale, în condițiile în care accesul la puterea de calcul pentru IA este limitat și foarte valoros.
Astfel de proiecte de infrastructură de mari dimensiuni au fost criticate și în trecut, deoarece tind să favorizeze statele membre cu cele mai mari resurse financiare.
Zece țări și-au exprimat interesul de a găzdui o gigafabrică
Zece țări și-au exprimat interesul de a găzdui o gigafabrică: Germania, Italia, Franța, Polonia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Spania. Sunt posibile atât consorții naționale, cât și multinaționale, iar Franța și-a exprimat deja intenția de a depune o candidatură pe cont propriu.
O altă critică frecventă este că, deși gigafabricile urmăresc construirea unei infrastructuri europene suverane, Uniunea Europeană rămâne în continuare puternic dependentă de furnizori externi pentru cipurile specializate necesare inteligenței artificiale.
În acest sens, Comisia a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei mari producători de cipuri: Nvidia, AMD și Qualcomm. Printre criteriile de evaluare a ofertelor se numără și măsurile menite să evite dependența excesivă de un singur furnizor.
„Suntem pe deplin conștienți că dorim să dezvoltăm capacitățile Europei, dar trebuie să recunoaștem și că avem nevoie de inteligență artificială chiar acum. Este vorba despre găsirea echilibrului potrivit”, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene.
Proiectele selectate sunt așteptate să înceapă construcția efectivă a gigafabricilor la începutul anului 2027, iar facilitățile ar urma să devină operaționale până la jumătatea anului 2028.
(Citește și: ”Ofensiva UE pentru atragerea de investitori care să dezvolte gigafabrici AI: 76 de firme au depus oferte”)
***
Urmărește-ne pe Google News
