Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Ucraina – ultimele evoluții: Consiliul de Securitate ONU despre escaladarea conflictului. Trupe ruseşti “intervin în mod direct” în luptele din est. Kievul cere UE ajutor militar

de Anne-Marie Blajan 29.8.2014

UPDATE

00.50 Vladimir Putin cere separatiştilor să lase un coridor de retragere a trupelor ucrainene

Liderul de la Kremlin a cerut rebelilor să lase un coridor umanitar prin care trupele guvernamentale ucrainene încercuite să se poată retrage de pe câmpul de luptă, se arată într-o declaraţie a preşedinţţiei ruse publicată vineri noaptea.

“Solicit miliţiilor să deschisă un coridor umanitar pentru trupele ucrainene încercuite pentru a evita pierderea inutilă de noi vieţi, pentru a le permite să plece de pe câmpul de luptă fără niciun impediment, să meargă la familiile lor, să acorde ajutor medical urgent răniţilor în urma operaţiunilor militare”, a spus Vladimir Putin.

Preşedintele rus a mai afirmat că Moscova va continua să acorde ajutor umanitar civililor din estul Ucrainei.

00.00 Barack Obama nu califică acţiunile Rusiei în Ucraina drept o invazie

Preşedintele american Barack Obama a anunţat joi seara că a avut o discuţie telefonică cu Angela Merkel. Iată principalele declaraţii ale liderului de la Casa Albă referitor la situaţia din Ucraina:

  • Rusia este responsabilă pentru violenţele din estul Ucrainei. Violenţele sunt încurajate de Rusia. Separatiştii sunt antrenaţi de Rusia. Sunt înarmaţi de Rusia. Sunt finanţaţi de Rusia.
  • Rusia a încălcat deliberat şi repetat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
  • Ca rezultat al acţiunilor Rusiei şi a sancţiunilor majore pe care le-am impus noi şi partenerii noştri europeni, Rusia este deja mai izolată decât oricând de la terminarea războiului rece. Sunt ieşiri de capital. Din ce în ce mai mulţi investitori se feresc de Rusia. Economia este în declin. Iar aceste incursiuni ruse în Ucraina vor aduce mai multe costuri şi consecinţe pentru Rusia.

Întrebat dacă el consideră că ceea ce s-a întâmplat joi în Ucraina este o invazie, Barack Obama a dat un răspuns evaziv şi a evitat să pronunţe cuvântul invazie. Aşa cum nu a vorbit decât despre sancţiuni şi nu de o intervenţie în sprijinul forţelor ucrainene. Preşedintele american a răspuns:

  • Consider acţiunile pe care le-am văzut în ultimă săptmână o continuare a ceea ce are loc de luni de zile de acum. Aşa cum am spus, nu există niciun dubiu că aceste acţiuni sunt o revoltă internă, a indigenilor în estul Ucrainei. Separatiştii sunt susţinuţi, antrenaţi, înarmaţi şi finanţaţi de Rusia.
  • De-a lungul acestui proces am văzut o mare implicare a Rusiei în tot ceea ce au făcut. Cred că, parţial din cauza progreselor făcute de forţele guvernamentale în Doneţk şi Lugansk, rusia a decis că trebuie să fie mai vizibilă în ceea ce a făcut deja, dar nu este o schimbare reală.

23.00 Ciocniri ruso-americane în Consiliul de Securitate

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit joi seara pentru a discuta situaţia din Ucraina. reuniunea a fost prezidată de adjunctul secretarului general pentru afaceri politice, Jeffrey Feltman.

Diplomatul a afirmat că este o agravare periculoasă a conflictului în “mai multe zone strategice”, iar separatiştii proruşi se îndreaptă către portul strategic Mariupol.

Jeffrey Feltman susţine că ONU nu poate ignora informaţiile că ar fi o implicare militară a Rusiei, care ar fi “o încălcare directă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU”.

Ambasadorul american la ONU, Samantha Powers, a spus, la rândul ei, că Rusia a înşelat comunitatea internaţională pe toată durata acestui conflict, iar aceasta a învăţat să “măsoare Rusia prin acţiunile sale şi nu prin vorbele sale”.

Ambasadoarea americană a reamintit că Vladimir Putin a vorbit despre necesitatea opririi vărsării de sânge într-o zi în care  trupele ruse acţionau în două locuri de pe teritoriul Ucrainei.

“Rusia a venit în faţa consiliului de securitate să spună orice în afară de adevăr. Vom continua să lucrăm cu partenerii din G7 pentru a face Rusia să simtă consecinţele”, a mai declarat Samantha Powers.

SUA au cerut Rusiei să înceteze cu minciuna şi cu alimentarea acestui conflict.

Reprezentanta SUA la ONU a combătut şi argumentul că soldaţii ruşi sunt cei aflaţi în permisie şi luptă din proprie voinţă în Ucraina. “Un soldat rus care alege să lupte în Ucraina în vacanţa lui de vară este tot un soldat rus”, a argumentat ea.

În replică, ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin a spus că această criză este “consecinţa directă a politicii nesăbuite a Kievului, care duce un război împotriva propriului popor”.

În loc să culpabilizeze Rusia, SUA ar trebui “să îşi reducă ambiţiile geopolitice”, crede ambasadorul “Toate ţările lumii ar răsufla uşurate”, a completat el.

22.00 Ambasadorii celor 28 de state membre ale NATO vor avea vineri o reuniune de urgenţă pe tema Ucrainei, informează Reuters. Acest subiect se va afla, de altfel, şi pe agenda liderilor europeni, care se reunesc sâmbătă la Bruxelles, pentru un Consiliu European.

Reacţiile liderilor occidentali nu au întârziat să apară. Primul dintre ei a fost premierul britanic David Cameron care a cerut Rusiei “să urmeze o altă cale şi să găsească o soluţie politică la această criză”. În caz contrar, a afirmat premierul britanic, atunci Moscova va suporta consecinţele.

La rândul său, premierul italian Matteo Renzi, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, a spus că intrarea trupelor ruse în Ucraina este o “escaladare intolerabilă” a situaţiei, care va avea consecinţe serioase.

El a avut o discuţie la telefon cu preşedintele Vladimir Putin. Kremlinul a comunicat că cei doi lideri au ajuns la concluzia că întreaga comunitate internaţională trebuie să se implice pentru “încetarea vărsării de sânge” şi găsirea unei soluţii politice.

Cancelarul Angela Merkel a vorbit despre posibilitatea de a impune noi sancţiuni Rusiei, la Consiliul European de sâmbătă. “Am spus clar în martie că dacă va exista o escaladare a conflictului vor fi discutate sancţiuni suplimentare”, a spus cancelarul. Ceea ce s-a întâmplat, a adăugat Angela Merkel, este clar o escaladare a crizei.

Despre sancţiuni suplimentare a vorbit şi Departamentul de Stat al SUA, care vede “un pattern al unei agresivităţi crescânde” a Rusiei în Ucraina. SUA ar discuta deja, a spus departamentul de Stat, noi sancţiuni cu partenerii europeni.

În replică, ambasadorul rus pe lângă UE, Vladimir Cizhov, a spus, pentru BBC, că doar 10 soldaţi ruşi au trecut graniţa în Ucraina, cei care au “rătăcit pe teritoriul ucrainean din greşeală”. “NATO nu a adus nicio singură dovadă” a activităţii trupelor ruse în Ucraina, afirmă ambasadorul.

Acesta a adăugat că unii dintre ruşii care luptă în Ucraina sunt “militari în rezervă” sau “în permisie”, dar a insistat că toţi sunt voluntari. Ambasadorul este contrazis de declaraţia liderului separatist Alexander Zakharchenko care a afirmat la televiziunea rusă că în ucraina luptă între 3000 şi 4000 de cetăţeni ruşi.

Un purtător de cuvânt al OSCE a declarat presei că “acum credibilitatea Federaţiei Ruse când se arată preocupată de situaţia umanitară din estul Ucrainei este zero, având în vedere că Rusia este înspatele violenţelor care erodează acea situaţie umanitară”.

19.00 Ucraina cere Occidentului să reacţioneze la invazia Rusiei, se arată într-un comunicat al ambasadei ucrainene la Bucureşti, transmis cursdeguvernare.ro.

“Rusia încearcă să demonstreze întregii lumi incapacitatea puterilor mondiale de a reacţiona la acţiunile ei sfidătoare şi să scoată în evidenţă eşecul intenţiilor Vestului de a construi un sistem eficace de securitate”, argumentează Ambasada.

Ucraina avertizează că “Europa nu este în pragul unei opţiuni tactice, ci în faţa unei alegeri strategice”. “Europa este în pragul unui război de anvengură, în comparaţie cu care evenimentele din Balcani şi Cecenia vor părea o joacă copilărească. Avem de a face cu o putere nucleară care nu ţine cont de alţi actori internaţionali şi nici de dreptul internaţional.

Dacă Vestul şi Europa doresc să evite acestă perspectivă, ele trebuie să reacţioneze acum”, se mai arată în comunciatul Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.

18.15: NATO a făcut publice imagini din satelit (foto)care arată forţele ruse de oe teritoriul Ucrainei. “Potrivit evaluăriii noastre, 1000 de militari rusi acţionează acum în interiorul Ucrainei şi îi susţin pe separatişti şi luptă alături de ei”, a spus generalul de brigadă Nico Tak, şeful centrului de managment al crizei din NAZO, citat de BBC.

BBC anunţă o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU pe tema situaţiei din Ucraina. Reuniunea, organizată la solicitarea Lituaniei, va avea loc la New York la ora 16.00 GMT.

Ambasadorul american în Ucraina Geoffrey Pyatt a acuzat joi Rusia că este “implicată în mod direct” în confruntările armate dintre rebelii proruşi şi forţele guvernamentale în estul ţării.

“Un număr tot mai mare de trupe ruseşti intervine în mod direct în luptele de pe teritoriul ucrainean”, a scris ambasadorul Pyatt într-un mesaj postat pe Twitter.

Moscova este “de-acum implicată în mod direct în confruntări” şi şi-a trimis “sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include Panţîr-S1” în estul Ucrainei, a adăugat diplomatul.

SUA: Contraofensiva este dirijată de Rusia

Statele Unite şi-au exprimat miercuri îngrijorarea în legătură cu aparente incursiuni ale unităţilor militare ruse pe teritoriul ucrainean, apreciind că acestea ilustrează lansarea unei contraofensive orchestrate de Moscova în estul Ucrainei.

Rebelii proruşi din Ucraina au recucerit teritorii în estul ţării în ultimele zile, în contextul în care Kievul acuză Moscova că trimite tancuri şi militari în sud-estul Ucrainei.

“Aceste incursiuni arată că o contraofensivă dirijată de Rusia este probabil în curs la Doneţk şi Lugank”, a declarat Jen Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

“Acesta este un important subiect de îngrijorare pentru noi”, a adăugat Jen Psaki.

Purtătorul de cuvânt a afirmat că Washingtonul a “observat reticenţa Guvernului rus de a spune adevărul, în timp ce militarii săi se află la distanţa de 30 de mile (48 de kilometri ) de frontierele Rusiei, pe teritoriul ucrainean”.

Traian Băsescu: UE trebuie să sprijine la modul ferm soluţionarea conflictului

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu şi Catherine Ashton, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, au analizat joi situaţia de securitate din estul Ucrainei, pe care o consideră a se menţine extrem de îngrijorătoare.

Traian Băsescu a vorbit, totodată, şi despre faptul că UE trebuie să sprijine în modul cel mai ferm soluţionarea crizei de securitate prin restabilirea controlului autorităţilor legitime ucrainene în regiunile ocupate de grupurile înarmate ilegale.

”În opinia celor doi înalţi oficiali, reuniunea Consiliului European din 30 august a.c. de la Bruxelles (Regatul Belgiei) va permite reafirmarea voinţei politice comune a statelor membre în sensul susţinerii acordate Ucrainei în respingerea agresiunii la care este supusă începând cu ultimele luni”, precizează comunicatul de presă.

Ucraina cere Uniunii Europene un ajutor militar de anvergură. Petro Poroşenko şi-a anulat vizita în Turcia

Ucraina a afirmat joi că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk, unde au avut loc confruntări violente în ultimele zile.

Ucraina a cerut Uniunii Europene să îi acorde un “ajutor militar de anvergură” în urma unei “invazii ruse nedisimulate”, conform ambasadorului ucrainean la UE, Konstiantin Eliseiev.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat joi, într-un mesaj televizat, că şi-a anulat vizita în Turcia din cauza “intruziunii trupelor ruse” în Ucraina, unde situaţia se “deteriorează rapid”.

“Facem apel la o sesiune extraordinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei (…). Ajunge cu conivenţa şi calmarea agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar şi tehnic de anvergură”, a declarat Eliseiev, potrivit paginii de Facebook a ambasadei ucrainene la UE.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri trupele ruse că acţionează pe teritoriul său pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens.

Rusia anunţă iminenţa unui al doilea convoi „umanitar”

Al doilea convoi umanitar rus destinat Ucrainei va fi trimis “foarte curând”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Moscova era pregătită să trimită convoiul joi, dar aşteaptă decizia Kievului şi a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), relatează Itar-Tass.

Ministrul de Externe Serghei Lavrov a anunţat luni trimiterea unui al doilea convoi umanitar rus, precizând că Moscova a transmis Kievului “o notă oficială” pe această temă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.8.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult