Au creat părinţii permisivi din Suedia o generaţie de monştri?”, este o intrebare pe care şi-o pune o jurnalistă britanică într-un articol publicat vineri în The Telegraph. Pornind de la cartea publicată în toamnă a unui psihiatru suedez, care susţine revenirea de la metoda de educație suedeză la o educaţie autoritară în familiile scandinave, jurnalista argumentează că aceste ţări, care se mândreau odinioară cu stilul lor inovator de a creşte copiii, se întreabă dacă este sau nu înţelept să îi permiţi copilului să facă ce vrea, când vrea el.
Articolul a stârnit o vie dezbatere pe reţelele de socializare din România, mai degrabă pătimaşă decât una argumentată cu informaţiile reci oferite de statistică. Datele statistice nuanţează însă premisele de la care porneşte articolul.
Eşecul educaţiei scandinave?
Stilul permisiv de a fi părinte creează o generaţie de tineri adulţi fără empatie socială care, după o copilărie plină de răsfăţ, când nu li se refuză nimic, sfârşesc prin a fi dezamăgiţi de viaţă, susţine David Eberhard, psiholog şi el însuşi tatăl a 6 copii.
Potrivit acestuia, „a-i spune ‘nu’ unui copil nu este acelaşi lucru cu a bate un copil. Părinţii ar trebui să se comporte ca părinţi, nu ca cei mai buni prieteni. Ar trebui să îi pregătească pe copii pentru vaţa adultă, învăţându-i cum să se comporte, nu tratându-i ca pe nişte prinţi şi prinţese. In Suedia, ei cred ca orice forma de interventie împotriva copilului este o formă de molestare“.
David Eberhart, în cartea sa „Cum au preluat copiii puterea”, argumentează că acest mod de eduaţie a eşuat. Mare rată a chiulului de la ore, prăbuşirea disciplinei în şcoli, scăderea calităţii actului educaţional, dar creşterea numărului tulburărilor asocieate cu anxietatea şi a tentativelor de sinucidere în rândul adolescenţilor ar fi rezultate tangibile ale modului permisiv de educare a copiilor în familiile suedeze, susţine el.
Suedia a fost prima ţară care a interzis pedepsele fizice, în 1979, ca apoi să câşige curentul potrivit căruia copiii mici trebuie trataţi ca nişte adulţi. În plus, valorile egalitare ale social-democraţiei s-au soldat cu un dezastru în familie, argumentează publicaţi britanică.
În sprijinul acestei aserţiuni vine opinia unui sociolog britanic, Frank Furedi, profesor emerit la Universittatea din Kent. „Cea mai tulburătoare caracteristică a societăţii suedeze este abdicarea voluntară din autoritatea de adult. A început cu stigmatizarea pedepsirii copiilor şi a transformat-o într-o friă de a-i disciplina, ceea ce este lucrul pe care părinţii trebuie să îl facă. Iar îngrijorarea nu este referitor la ce li se întâmplă când sunt copii, ci ce se întâmplă cu ei pe măsură ce cresc”, spune el.
În ţările scandinave, copiii nu încep educaţia formală mai devreme de 6-7 ani. Mai mulţi specialişti susţin că sistemul scandinav este preferabil celui britanic, unde copiii trebuie înscrişi la şcoală la 5 ani, şi că ar trebui copiat.
„Tinerii din Suedia tind să fie foarte dezamăgiţi de viaţă mai ales în jurul vârstei de 20 de ani”, mai susţine David Eberhard, care precizează în să că se înregistrează o scădere a sinuciderilor. Totuşi, „există o creştere uriaşă a tenttivelor de sinucidere, mai ales în rândul fetelor cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani”.
Metoda de educație suedeză. Ce spun cifrele reci ale statisticii?
Ultimele date ale Centrului Naţional pentru Studiul Sinuciderilor şi Prevenirea Bolilor Psihice de la Stockholm sunt din 2011 (foto). Ele arată continuarea trendului în scădere de-a lungul ultimilor ani, iar rata este acum 17,5 sinucideri la suta de mii de locuitori. Actele de suicid sunt mai frecvente în rândul celor cu vârste cuprinse între 45 şi 74 de ani şi mai puţine în rândul adolescenţilor, susţine institutul suedez.
O analiză comparativă a ţărilor Uniunii Europene indică faptul că Suedia are o rată mare de suicid, însă nu este cea mai mare. Ultimele date Eurostat sunt din 2010.
Pentru categoria de vârstă 15-19 ani, media UE 28 este de 4,6 sinucideri la suta de mii de locuitori. Suedia se situează peste media europeană: cu 6,8/100.000 de locuitori. România are o rată de 6,7/100.000 de locuitori. Printre cele mai mari rate le au:
Estonia 13
Cehia 7,2
Irlanda 10,5
Croaţia 7,1
Malta, Austria 7,4
Polonia 7,9
Lichtenstein 46,8
Finlanda 11,7
Slovenia 9,6
Lituania 13,9
